marți, martie 19, 2024

AFP, despre vizita Regelui Charles al III-lea în România. Ce spun jurnaliștii publicației despre Transilvania

ActualitateAFP, despre vizita Regelui Charles al III-lea în România. Ce spun jurnaliștii publicației despre Transilvania

„O mare onoare”. Transilvania se bucură să-l primească, sâmbătă, pe regele Charles al III-lea, care a ales această regiune pitorească din România pentru prima sa călătorie în străinătate de la încoronare.

Regele Charles al III-lea a ajuns, vineri, în capitala Bucureşti, fără soţia sa Camilla, suveranul s-a îndreptat către aceste locuri cu atmosferă atemporală, care i-a cucerit inima în urmă cu 25 de ani, scrie AFP, citată de News.ro.

Dan Spătaru, care lucrează la primaria unuia dintre satele preferate ale lui Charles, nu se aştepta ca acesta să se întoarcă prea curând.

„Acum, că este rege, ne-am gândit că regulile protocolului nu i-ar permite să ne viziteze”, a spus el pentru AFP, emoţionat de sosirea lui Charles al III-lea la scurt timp după festivităţile din mai de la Londra.

„Prin acest gest, el ne arată afecţiunea lui”, spune el.

Charles al III-lea se va bucura mai întâi de liniştea proprietăţii sale din Valea Zălanului, înainte de a se întâlni, marţi, cu locuitorii din Viscri, la 100 km distanţă.

Atras de puţinele sale străzi de pământ, de trăsurile trase de cai şi de casele viu colorate, Charles şi-a cumpărat prima casă aici în 2006, care acum a fost transformată într-un mic muzeu dedicat pasiunii sale pentru botanică.

O „legătură intimă” cu România

La fiecare vizită, ultima datează din mai 2022, „este plăcut şi deschis”, spune domnul Spătaru, care este plin de laude. „Ca un alt om, se relaxează aici, îi place să se plimbe în natură”.

Charles al III-lea a descris această „legătură intimă” cu România, unde se simte ca acasă, din nou, vineri, în cadrul unei recepţii la palatul prezidenţial din Bucureşti.

Se mândreşte că este o rudă îndepărtată a unui prinţ din secolul al XV-lea, cunoscut sub numele de Vlad Ţepeş, care a inspirat personajul Contele Dracula şi are, în propriile sale cuvinte, „Transilvania în sânge”.

După descoperirea regiunii în 1998, acest ecologist convins a devenit un înfocat protector al acestor sate din inima României fondate în secolul al XII-lea de saşi.

Între ravagiile regimului fostului dictator Nicolae Ceauşescu şi neglijenţa autorităţilor locale din această ţară săracă şi coruptă, multe dintre ele erau condamnate la dispariţie înainte de mobilizarea lui Charles.

Sub conducerea sa au apărut mai multe proiecte de reabilitare a patrimoniului, însoţite de un boom al turismului.

Regele Charles ar trebui să profite şi de vizita sa la Viscri pentru a face bilanţul iniţiativelor aflate în desfăşurare în acest cătun de 400 de suflete dominat de o biserică fortificată, potrivit lui Alexandru Toader, proprietarul unei pensiuni.

Primire simplă

Locuitorul în vârstă de 37 de ani, care a pus afişe cu această ocazie, speră şi el să obţină sprijinul regelui pentru a convinge autorităţile locale să interzică maşinile din sat.

Dacă salută sosirea suveranului, domnul Toader regretă înăsprirea măsurilor de protecţie. În trecut, îşi aminteşte el, „Charles putea să cutreiere liber străzile sau să se aventureze pe dealurile verzi pentru a explora tot felul de specii de plante care au dispărut în alte părţi ale Europei”. De data aceasta, atmosfera este cu totul alta: domnul Toader a fost nevoit să răspundă la o mulţime de întrebări din partea serviciilor româneşti, în special cu privire la profilul clienţilor săi, numeroşi în această perioadă a anului. „Securitatea a fost extinsă, e mai formală”, regretă şi Dan Spataru.

Cu toate acestea, nu se pune problema de a schimba convivialitatea cu o primire mai oficială.

„Va fi un moment unic pentru comunitatea noastră să-l primească pe rege, un semn de recunoaştere a muncii desfăşurate în toţi aceşti ani”, subliniază Caroline Fernolend, preşedinta fundaţiei Mihai Eminescu Trust dedicată protejării patrimoniului transilvănean şi plasat de mult sub patronajul lui Charles.

Iar pentru a răspunde acestei onoare, satul a mizat pe simplitate: nu este planificată nicio ceremonie mare, nu este desfăşurat niciun banner.

„Nu o să ne îmbrăcăm, să înfrumuseţăm locul, ce rost are? Frumuseţea este deja acolo, în jurul nostru”, zâmbeşte ea.

Vezi si alte articole...