George Simion 35% Crin Antonescu și Nicușor Dan 20% Victor Ponta – 19%
INSCOP
George Simion (AUR) 36,2% Crin Antonescu 21,5% Nicușor Dan (independent) 20,6% Victor Ponta (independent) 17,1% Elena Lasconi (USR) 2,5%
ACTUALIZARE 20:00 Cu o oră înainte de închiderea urnelor, prezența pe teritoriul țării este de 50,63%.
ACTUALIZARE 18:00 La această oră, procentul de prezență este de 44,02%. Această cifră este cu aproape 4% mai mică decât la turul 1 din noiembrie 2024, anulat de CCR.
Este vorba despre procentele prezenței pe teritoriul României, fără diaspora.
ACTUALIZARE 17:00 Peste 39,50% dintre români s-au prezentat la urne la această oră, potrivit informațiilor Autorității Electorale Permanente (AEP).
Prezența se menține cu aproximativ 2% mai scăzută față de cea de la turul 1 din 2024.
ACTUALIZARE 04.05/15:00 La această oră, prezența la urne este 32,34%, potrivit datelor Autorității Electorale Permanente (AEP).
Prezența la vot este cu 2% mai mică față de turul 1 din 2024, anulat de CCR, arată Hotnews.
În diaspora, prezența la vot este aproape 40% mai mare decât în noiembrie anul trecut.
Alegătorii care la ora 21:00 așteaptă la rând își pot exercita dreptul de vot până la 23:59.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Pe 2 mai 2025, românii din diaspora au dat startul procesului de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, un moment crucial pentru alegerea viitorului președinte al României. Scrutinul, care se desfășoară pe parcursul a trei zile – 2, 3 și 4 mai – a început oficial joi seara, la ora 22:00 (ora României), odată cu deschiderea primei secții de votare în Auckland, Noua Zeelandă.
Un proces electoral extins pentru diaspora
Românii din afara granițelor au la dispoziție 965 de secții de votare, cu 15 mai multe decât la alegerile din 2024, organizate în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Franța sau Statele Unite. Aceste secții sunt deschise vineri și sâmbătă între orele 7:00 și 21:00 (ora locală), iar duminică, 4 mai, votarea se încheie la ora 21:00 a României, o modificare față de anii precedenți, când urnele rămâneau deschise până la ora locală 21:00. Această schimbare afectează în special alegătorii din țări cu fus orar diferit, precum cele din Europa de Vest sau America de Nord, unde programul de vot de duminică va fi mai scurt.
Cetățenii români din diaspora pot vota la orice secție de votare din străinătate, indiferent dacă au domiciliul sau reședința în afara țării, prezentând un act de identitate românesc valabil, precum cartea de identitate, pașaportul sau buletinul. De asemenea, cei înregistrați pentru votul prin corespondență au avut posibilitatea de a-și exprima opțiunea electorală prin poștă, termenul limită pentru înscriere fiind 4 martie 2025.
O prezență semnificativă la urne
Primele ore ale votului au arătat o mobilizare impresionantă a românilor din diaspora. Până vineri, la ora 19:00, peste 82.788 de alegători votaseră, dintre care 4.106 prin corespondență, o prezență de aproape cinci ori mai mare decât în prima zi a scrutinului din noiembrie 2024, anulat de Curtea Constituțională. Cele mai multe voturi au fost înregistrate în Italia, Germania și Spania, țări cu comunități românești numeroase. Specialiștii de la Code for Romania estimează că participarea diasporei ar putea depăși un milion de votanți, pe fondul tensiunilor sociale și al interesului crescut pentru acest scrutin.
Contextul alegerilor prezidențiale 2025
Alegerile din 2025 sunt primele din România postdecembristă organizate în urma anulării unui scrutin anterior, cel din 2024, din cauza suspiciunilor de interferență străină în favoarea candidatului Călin Georgescu. Campania electorală, care a început pe 4 aprilie și s-a încheiat pe 3 mai, a fost marcată de dezbateri intense și de o competiție strânsă între cei 11 candidați, printre care George Simion (AUR), Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte), Elena Lasconi (USR) și Nicușor Dan (independent).
Diaspora joacă un rol semnificativ în alegerile prezidențiale, votul său având un impact important datorită posibilității de a vota la orice secție din străinătate și a unei participări tradițional ridicate. În 2019, de exemplu, Klaus Iohannis a obținut peste 53% din voturile diasporei, iar în 2024, Călin Georgescu a dominat cu 43%. Structura votului din diaspora tinde să difere de cea din țară, cu o preferință mai mare pentru candidații care se opun establishment-ului politic.
Cum pot românii din diaspora să voteze
Pentru a facilita accesul la vot, platforma votdiaspora.ro, dezvoltată de Code for Romania, oferă o hartă interactivă unde alegătorii pot găsi cea mai apropiată secție de votare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a publicat lista completă a secțiilor pe site-ul său. Alegătorii care se află la coadă la ora închiderii secțiilor pot vota până la ora 23:59, conform reglementărilor Autorității Electorale Permanente (AEP).
Un apel la participare
Numeroși lideri politici și membri ai comunităților românești din străinătate au îndemnat la o participare cât mai mare la vot. George Simion, candidat AUR, a transmis un mesaj direct diasporei:
„România are nevoie de voi! Sunteți milioane de români plecați care veți vota în afara țării.” Prezența masivă la urne este văzută ca un factor cheie pentru legitimitatea scrutinului, mai ales în contextul controverselor legate de anularea alegerilor din 2024. Pe măsură ce votul continuă în diaspora, toate privirile sunt ațintite asupra prezenței la urne și a preferințelor electorale, care ar putea influența decisiv rezultatul final al alegerilor prezidențiale din 2025. Românii din străinătate au ocazia de a-și face auzită vocea, contribuind la conturarea viitorului politic al țării.