General american în retragere Mark Hertling explică, într-un editorial publicat doar cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să ordone intervenția militară din Venezuela, ce ar îmsemna cu adevărat „schimbarea regimului” în Venezuela. „Când Statele Unite tratează schimbarea regimului ca pe o opțiune militară separată, mai degrabă decât ca pe un angajament pe termen lung al întregului guvern, repetă greșelile pe care le-am făcut foarte recent”, scrie acesta.

General american spune, în textul său, că nu este clar dacă administrația SUA și-a setat un obiectiv sau, cu atât mai puțin, au luat în calcul consecințe acestuia.

„Pe măsură ce administrația Trump crește presiunea militară asupra regimului lui Maduro din Venezuela, a apărut o dezbatere dacă obiectivul administrației este ‘schimbarea regimului’ – și dacă ar trebui să fie. Termenul ‘schimbare de regim’ este pe bună dreptate încărcat de conotații. Este asociat cu războaiele lungi și frustrante ale Americii din Irak și Afganistan, dar expresia nu precizează detaliile unui obiectiv sau ale unei stări finale dorite, cu atât mai puțin un plan pentru a ajunge la aceasta”, a scris generalul american în retragere Mark Hertling, într-un editorial de opinie publicat de site-ul The Bulwark vineri, cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să ordone intervenția militară din Venezuela care a dus la capturarea și extragerea din țara sud-americană a lui Nicolas Maduro.

Hertling, care a fost șef al Comandamentului Statelor Unite pentru Europa și Africa între 2011 și 2012, amintește că armata americană se antrenează și este pregătită să desfășoare o varietate de misiuni: să descurajeze adversarii, să apere aliații, să atace un obiectiv sau să lovească o țintă, să impună blocade și să ofere ajutor umanitar, „ca să enumerăm doar câteva”. „Aceste misiuni sunt definite în doctrină, autorizate prin lege, finanțate prin bugete și exersate timp de decenii”, subliniază el.

„Schimbarea regimului nu este niciuna dintre acestea, pentru că nu este o misiune militară. Armata poate apăra lucruri, poate ataca lucruri, poate distruge lucruri și poate muta cantități mari de resurse în întreaga lume, dar nu poate, prin însăși puterea ei, să schimbe organizarea politică a unei țări”, continuă ofițerul american.

El argumentează că schimbarea regimului este un act politic de consecințe extraordinare – „unul dintre cele mai complexe, costisitoare și nesigure angajamente pe care o națiune le poate încerca”. „Când Statele Unite tratează schimbarea regimului ca pe o opțiune militară separată, mai degrabă decât ca pe un angajament pe termen lung al întregului guvern, repetă greșelile pe care le-am făcut foarte recent și ignoră lecțiile pe care le-am plătit scump, cu sânge, resurse și reputație, pentru a le învăța”, a scris Hertling.

Generalul afirmă că știe acest lucru nu doar din teorie, ci și din propria experiență.

„Ca tânăr director în Statul Major Comun în perioada premergătoare războiului din Irak din 2003, îmi amintesc discuțiile interne când ‘schimbarea regimului’ a devenit obiectivul declarat care ni s-a transmis de către secretarul Apărării, Rumsfeld. Expresia era simplă; realitatea, nu”, relatează el.