Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, afirmă că România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii, subliniind că ”singura cale spre dezvoltare este push-ul investiţional”.
”Cum se «repară» deficitul conjunctural (2-3 ani) care este realizat pe investiţii? Prin efectul de multiplicare al acestora, efect care aduce noi venituri economiei şi bugetului în timp ce presiunea pe cheltuieli scade”, explică el.
Adrian Câciu a prezentat, vineri, într-o postare pe Facebook, date despre deficitele statelor membre UE în ultimii 30 de ani.
”În ultimii 30 de ani, nu există vreo ţară membră UE care să nu fi depăşit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puţin 2 ani. Toate ţările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investiţiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales ptr infrastructura) în care deficitul a depăşit cu mult 3% din PIB. Majoritatea perioadelor de convergenţă puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investiţional”, a arătat el.
Potrivit ministrului, România face acelaşi lucru în perioada 2023-2027.
El a exemplificat arătând că Franţa şi Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani, Ungaria, Polonia şi Portugalia au depăşit în 22 de ani, Spania, Slovacia şi Malta au depăşit în 19 ani, Italia a depăşit în 18 ani, România în 17 ani, iar Cehia şi Croaţia în 16 ani.
”UE ca întreg a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani, iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent. Germania a depăşit criteriul deficitului bugetar de 11 ori în ultimii 30 de ani, Austria de 9 ori, Olanda de 7 ori. Cel mai bine stau Luxemburg, care a depăşit o singură dată criteriul în ultimii 30 de ani, şi ţările nordice care au depăşit criteriul deficit bugetar astfel: Finlanda de 4 ori în ultimii 30 de ani, iar Danemaca şi Suedia de câte 2 ori”, a continuat Câciu.