Pe 26 mai 2019, președintele Klaus Iohannis a convocat un Referendum consultativ pe teme legate de justiție.
Conform Administrației Prezidențiale, oamenii au fost chemați să se pronunțe pe două teme legate de justiție: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.
În consecință, cetățenii au fost chemați să se pronunțe asupra a două întrebări, cu DA sau NU.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
„1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”
2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.
Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiție, din 7.922.591 de participanți, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracțiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.
Referendumul pe justiție a venit pe fondul încercărilor coaliției de guvernământ de-atunci, formată din PSD-ALDE, de a adopta niște modificări ale Codului Penal.
Deși președintele Iohannis afirma că odată schimbată majoritatea parlamentară, rezultatele Referendumului pentru Justiție vor fi transpuse în Constituție, acest lucru nu s-a întâmplat până acum.