„Europa se confruntă cu o criză fără precedent în domeniul energiei, principala provocare fiind găsirea acelor măsuri echilibrate şi instrumente care să asigure soluţii viabile şi durabile care să susţină toţi actorii, să reducă presiunea costurilor şi să protejeze consumatorii vulnerabili. În acelaşi timp sunt necesare investiţii importante în sistemul energetic pentru a asigura securitatea şi independenţa energetică în viitor. Un criteriu vital pentru marii investitori rămâne stabilitatea, predictibilitatea şi transparenţa cadrului legislativ aşa cum rezultă şi din cea mai recentă ediţie a Business Sentiment Index (BSI) publicat de Consiliul Investitorilor Străini. Acest criteriu nu a fost respectat în ceea ce priveşte măsurile luate de România în domeniul energiei, majoritatea acestora fiind adoptate în 2022 prin Ordonanţe de Urgenţă fără timpul necesar de consultare cu părţile implicate. Cu toate că actorii importanţi din piaţă depun eforturi majore să se adapteze la noile reglementări, conformarea şi implementarea devin din ce în ce mai greoaie, având în vedere termenele foarte strânse, multiplele modificări din ultimul an şi imperfecţiunile legislaţiei, iar astfel funcţionarea pieţei este afectată”, precizează FIC, în comunicatul de presă.
Sursa citată mai spune că, „având în vedere complexitatea crizei şi specificităţile fiecărei ţări (resurse, cadru fiscal naţional, măsuri legislative în vigoare), Regulamentul UE 2022/1854 permite o largă flexibilitate, stabilind doar o cotă minimă de 33% care poate fi atinsă şi prin măsurile deja existente la nivelul fiecărui stat”.
„Adoptarea OUG 186/2022 nu a ţinut cont de cadrul legislativ existent care prevedea deja o serie de măsuri de solidaritate pentru consumatorii vulnerabili, impozite asupra veniturilor suplimentare, contribuţii pentru fondul dedicat tranziţiei energetice, dar şi plafonarea preţurilor din domeniul energiei. Prin prisma adoptării OUG 186/2022, România a devenit singura ţară cu o impozitare suplimentară semnificativă deja existentă care a introdus în paralel şi contribuţia de solidaritate. Două treimi din statele UE care au ales să introducă contribuţia de solidaritate au aplicat cota minimă de 33% şi mai mult de jumătate dintre ţări au ales să aplice numai pentru un singur an (nu pentru doi, aşa cum este cazul României)”, mai precizează sursa menţionată.
FIC reiterează necesitatea unui cadru legislativ predictibil şi consultarea cu mediul de afaceri pentru a ajunge la cele mai bune soluţii care să asigure securitatea energetică, protejarea consumatorilor vulnerabili şi viabilitatea tuturor actorilor implicaţi în domeniul energiei şi în acelaşi timp, deschiderea pentru dialog cu autorităţile statului pentru a pune la dispoziţie analizele şi cunoştinţele experţilor din mediul privat. Rămânem partenerii Guvernului pentru a identifica acele măsuri durabile pentru depăşirea crizei din domeniul energiei, dar şi pentru a asigura dezvoltarea economică a României.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociaţia care îi aduce împreună pe cei mai importanţi investitori cu capital străin din România, aproximativ 120 dintre cele mai mari companii din ţară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă o cincime din produsul intern brut şi care au o contribuţie semnificativă la bugetul de stat. În cei peste 25 ani de la înfiinţarea organizaţiei, companiile membre FIC au susţinut întotdeauna importanţa dialogului între comunitatea de afaceri şi autorităţi.