Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum, a explicat pentru Reporter 24 care este procedura prin care partidele primesc de la stat bani pentru campania electorală.
-articolul continuă după recomandare-
Cum a sponsorizat statul român campania electorală a europarlamentarilor extremiști | Consultant: E nevoie de o lege care să stabilească un cuantum de cheltuieli (VIDEO)
„Rambursarea este o reglementare care a apărut în 2015. Înainte nu se rambursau fondurile pe care le aduceau partidele sau candidaţii în campanie. Pentru fiecare tip de alegeri există mecanisme specifice. În primul rând, există limite pentru cât pot aduce şi cât pot cheltui. Campania electorală începe cu o lună înaintea alegerilor, însă cheltuieli se fac, după cum am văzut şi în afara campaniei şi, câteodată, poate că sunt mai importante decât cele din campanie. (…) Ca să poţi cere banii e subvenţie, trebuie să faci o cerere. Oricum, după fiecare scrutin se depun rapoarte de venituri şi cheltuieli în care arăţi că e legal cum ai cheltuit banii. Practic, dacă obţii mai mult de 3% din voturile exprimate în circumscripţie, poţi să ceri şi să primeşti aceşti bani înapoi. Ceea ce practic ne duce la ideea că mare parte din campanie este finanţată de stat. Ori ai subvențiile, ori îţi primeşti banii înapoi. Toate partidele mari, care au trecut de 3%, au primit aceşti bani înapoi”, a explicat el.
SONDAJ: Este normal ca statul să sponsorizeze campania electorală a partidelor politice? Spune-ne părerea ta, AICI
Expertul precizează că Autoritatea Electorală nu are atribuţia legală de a bloca vreo plată din cauză că discursul partidului care îşi face campanie este discriminator.
„Banii vin de la bugetul de stat. Practic, AEP este doar gestionar, dar nu se uită pe conținutul mesajului. Este doar o verificare administrativă. Nu este nici măcar o verificare a cheltuielilor din teren, este doar o verificare a facturilor, dacă acestea sunt conforme. (…) AEP n-are nicio autoritate să spună că nu dă banii pentru că mesajul ar fi în vreun fel. Dacă ne uităm, nici legislaţia nu detaliază ce fel de mesaje poţi să dai în campanie. Sigur, există legislaţia anti-discriminare, anti-discurs de ură, există un cadru general. Dar altfel, mesajele sunt într-o zonă gri. Discursul anti-european nu este neapărat o chestiune pe care poţi s-o sancţionezi”, a mai declarat Septimius Pârvu.
Statul român, prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), a sponsorizat campania electorală a celor șapte europarlamentari aleși din partea a două partide extremiste din România – AUR și SOS România. Practic, prin rambursarea cheltuielilor de campanie, AEP a finanțat din banii contribuabililor mesaje de ură, anti-UE, anti-Ucraina și pro-Rusia, un caz unic în Uniunea Europeană.
Interviul complet poate fi urmărit aici:
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.