Cum își plătește statul datoriile din banii tăi, fără să te întrebe. Mecanismul, explicat de un reputat economist

Cum își plătește statul datoriile din banii tăi, fără să te întrebe. Într-un moment în care românii simt scumpirile zilnice, dar aud promisiuni de stabilitate, economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a pus degetul pe rană: România trăiește o formă de represiune financiară – adică statul folosește inflația pentru a-și regla dezechilibrele, în timp ce populația plătește costul.

Cum își plătește statul datoriile din banii tăi, fără să te întrebe. „Mă rog, nu prea s-a vorbit în România, dar se întâmplă. Mă refer la represiunea financiară”, a spus economistul în cadrul conferinței „Viitorul sistemului financiar în noul context național și global – Riscuri, Oportunități și Ancore”

Cum funcționează mecanismul

Codîrlașu definește conceptul simplu: „Represiunea financiară înseamnă utilizarea inflației de către guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie.”

Adrian Codirlasu

Când statul cheltuiește mai mult decât încasează, diferența este acoperită prin împrumuturi și prin bani noi introduși în economie. Când guvernul înregistrează un deficit de 9,3% din PIB, acest procent reprezintă practic „bani tipăriți”.

Procesul funcționează astfel:

Guvernul emite obligațiuni de stat (bonduri)Acești bani intră în agregatul monetar M3

Capitalul suplimentar caută să cumpere bunuri și serviciiRezultatul: presiune inflaționistă

„Prin inflație, omul nu simte când i se iau banii”, spune Codirlașu – de aceea guvernele preferă acest instrument aparent invizibil pentru a reduce dezechilibrele.

Dobânzi sub inflație: pierdere reală pentru cei care economisesc

Un alt mecanism al represiunii financiare este dobânda reală negativă. „Avem inflație de 10% și dobânzi de sub 7%. Asta înseamnă iluzie monetară. Cei care bagă bani acolo primesc o dobândă, dar dobânda aia nu acoperă pierderea de putere de cumpărare luată prin inflație.”

Cu alte cuvinte, cine economisește pierde.

Titlurile de stat și depozitele bancare oferă o dobândă nominală pozitivă, dar una reală negativă – după scăderea inflației, câștigul dispare.

Ce fac cei care se protejează

„Represiunea financiară” lovește mai puternic în cei fără educație financiară, spune Codîrlașu. Cei care știu cum să se protejeze aleg alte forme de investiții:

„Equity asigură o protecție la inflație. Real Estate asigură o protecție la inflație. Aurul asigură o protecție la inflație. Și mai nou, Bitcoin asigură o protecție la inflație.”