România se află în topul 3 în UE în clasamentul privind percepția asupra corupției din sectorul public, potrivit celui mai recent raport anual publicat de Transparency International.

Cu un scor de 45 de puncte din 100, țara noastră este depășită doar de Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 40 de puncte, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 62.

Indicele de Percepție a Corupției evaluează percepția asupra corupției în sectorul public din 182 de state și teritorii, pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”. România are un nivel comparabil cu cel al așa-numitelor „democrații fragile”, care înregistrează un scor mediu de 47 de puncte.

România se învârte, în ultimii 14 ani, în zona scorului de 45 de puncte, cu 44 de puncte în 2012 și un maxim de 48 de puncte în anii 2016–2017.

Potrivit organizației, statele care au o democrație puternică au în medie 71 de puncte. Mai multe democrații importante din lume au un scor sub această medie: Italia (53), Spania (55), SUA (64), Franța (66), Belgia (69). Cel mai mare punctaj îl au țările nordice Danemarca (89) și Finlanda (88), urmate de țări precum Singapore (84), Noua Zeelandă (81), Norvegia (81), Suedia (80), Elveția (80), Germania (77).

„Adevărul” a discutat cu profesorul Cristian Pârvulescu despre cauzele și efectele acestei situații.

„Este o specificitate balcanică”

Profesorul Cristian Pîrvulescu susține că nu doar România și Bulgaria au astfel de scoruri, ci toate țările din Balcani: „Este o specificitate balcanică. Singura țară care nu se supune acestui pattern este Ungaria, care e o țară central – europeană. România este o țara mixtă, în egală măsură balcanică și central europeană, dar și cu tendințe estice. Noi suntem chiar la încrucișarea a trei tendințe”.

Pîrvulescu susține că acest raport, care deja de două decenii măsoară diferite elemente privind corupția, este cea mai bună demonstrație că politicile anticorupție care nu au în vedere și educația nu pot să aibă rezultat: „Trăim cu iluzia că asupra corupției se poate acționa cu mijloace punitive și legislative. Și nu, nu se poate. Pentru că corupția este o instituție informală, o forță extraordinară de tracțiune, o instituție pe care oamenii o folosesc pentru a rezolva probleme. Corupția este în mare măsură legată de slăbiciunile statului.”

În toate aceste țări, statele sunt slabe, chiar dacă avem regimuri dictatoriale sau autoritare.

Politologul susține că în zona noastră din cauza slăbiciunii tradiționale a statului, fie că era Imperiu Otoman, fie că erau statele succesoare, exista o toleranță față de corupție: „Exista o toleranța culturală fața de corupție, pentru simplu motiv că oamenii trebuiau să supraviețuiască.”

Profesorul subliniază că sondajul măsoară percepția corupției, nu măsoară corupția, iar cele două lucruri sunt diferite. De exemplu, arată el, în țările nordice avem o percepție scăzută a corupției, ceea ce nu înseamnă că nu există corupție: „În România, avem o percepție crescută cu privire la corupție, pentru că discuțiile legate de corupție fac ca oamenii să perceapă, inclusiv dacă nu utilizează corupția, că țara e coruptă. Noi discutăm în mod deschis despre corupție și despre măsuri împotriva corupției, măsuri care s-au dovedit ineficiente din motivele pe care vi le-am explicat, pentru că este o problemă de abordare și asta nu înseamnă că nu trebuie luate măsuri legislative împotriva corupției, ci că ele trebuie sprijinite de o serie întreagă de alte măsuri”.