Mai în glumă, mai în serios, sperăm că v-ați depus toate datele și declarațiile financiare până la termenul cerut de ANAF

Lăsând însă formularele la o parte, angajații de la ANAF și din alte sectoare cheie își strigă nemulțumirile, blocând activitatea în ceea ce numim, universal, „grevă”. Folosim acest cuvânt zi de zi, fiind sinonim cu abandonul temporar al uneltelor, cu stoparea motoarelor și cu brațele încrucișate în semn de protest.

Însă, dacă privim în profunzimea istoriei și a limbajului – așa cum ne arată secretele etimologice ale Europei, descoperim o ironie absolut savuroasă. La origine, conceptul de „grevă” însemna exact contrariul: oamenii se adunau pentru a munci, nu pentru a refuza munca.

De la pietrișul Senei la piața forței de muncă

Călătoria lingvistică a cuvântului ne duce înapoi în timp, pe filieră franceză, avându-și rădăcinile în latina populară.

  • Rădăcina minerală: În latina vulgară, grava însemna pur și simplu pietriș sau nisip.
  • Evoluția franceză: Limba franceză a moștenit termenul sub forma grève, extinzându-i sensul către „plajă de nisip” (plage de sable).

Ce legătură are însă nisipul de pe plajă cu protestul de astăzi? Legătura este una strict geografică și poartă numele unui loc celebru din Paris: Place de Grève.

Situată pe malul drept al Senei, această piață s-a format natural, de-a lungul secolelor, din aluviunile, nisipul și pietrișul aduse de apele fluviului. Datorită pantei line care permitea acostarea ușoară a bărcilor care aduceau mărfuri în capitala Franței, Place de Grève a devenit rapid inima economică, dar și cel mai important port fluvial al Parisului medieval.

Ironia istoriei: Adunarea pentru a obține o slujbă

În acele vremuri, Place de Grève era locul unde se concentrau docherii, hamalii, constructorii și toți cei care nu aveau un loc de muncă stabil. În fiecare dimineață, sute de oameni se adunau pe acea „plajă de aluviuni” a Senei cu un singur scop: să fie văzuți de angajatori și să obțină o slujbă pentru ziua respectivă.