Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât să nu mai sesizeze CCR cu privire la cele patru legi de reformă adoptate prin asumarea răspunderii guvernului condus de Ilie Bolojan. Totuși, surse oficiale citate de G4Media au precizat că aceeași instanță a contestat deja reforma privind pensiile magistraților.

ÎCCJ nu mai vrea să conteste la CCR cele patru legi de reformă adoptate de Guvernul BolojanDe asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condusă de George Simion, a anunțat intenția de a depune o sesizare la CCR în legătură cu aceste patru acte normative.

Știrea inițială: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, intenționează luni să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) privind toate pachetele legislative adoptate recent de Guvern prin procedura asumării răspunderii. În acest context, ÎCCJ a transmis deja o sesizare către CCR cu privire la reforma pensiilor magistraților, una dintre cele cinci inițiative legislative incluse în pachetele de reformă.

Potrivit surselor apropiate dosarului, instanța supremă va verifica dacă prevederile acestor legi aprobate duminică respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor sau dacă aduc atingere acestora. Decizia ÎCCJ acordă o atenție sporită asupra legalității și constituționalității actelor normative adoptate prin asumarea răspunderii, o procedură care a generat controverse în spațiul public și politic.

Ce cuprind proiectele din pachetul doi asumat de Guvernul Bolojan

Primul proiect de lege prezentat vizează sistemul de pensii al magistraților. Premierul Ilie Bolojan a declarat că noul proiect legislativ propus are ca obiectiv principal îmbunătățirea eficienței și echității în sistemul judiciar, vizând două dintre cele trei disfuncționalități identificate până în prezent. Totodată, a subliniat că inițiativa respectă principiul fundamental al independenței justiției.

Una dintre modificările esențiale din proiect se referă la vârsta de pensionare. Conform noilor prevederi, aceasta va fi aliniată treptat la pragul de 65 de ani, considerat standardul general. Procesul de implementare va fi derulat etapizat pe o perioadă de aproximativ un deceniu, astfel încât trecerea la noul sistem să fie cât mai echilibrată și predictibilă

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Sursa foto: Facebook

Citește și