Aceștia țin să sublinieze că „teritoriul României nu este ţinta atacurilor Federaţiei Ruse”.
„Totodată, adresăm rugămintea ca cetăţenii să respecte cu stricteţe măsurile de siguranţă transmise de autorităţile române, să citească cu atenţie mesajele primite prin sistemul RO-Alert, să evite panica şi să anunţe la numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112 orice situaţie care le pune în pericol siguranţa ori dacă au nevoie de ajutor”, au mai afirmat reprezentanţii ISU Tulcea.
Incidentul, la câteva zile după ce Polonia a doborât mai multe drone rusești
Polonia a interceptat și doborât miercuri dimineața mai multe drone rusești, fiind pentru prima dată de la începutul războiului când Varșovia a angajat ținte în spațiul său aerian.
În total 19 drone rusești au pătruns în spațiula erian polonez. Avioane poloneze F-16 și avioane olandeze F-35 au urmărit situația din aeri, iar unele dintre drone au fost doborâte.
Una din dronele detectate de armata poloneză a intrat 250 de kilometri în interiorul țării înainte de a se prăbuși pe un câmp lângă Mniszków, în voievodatul Łódzkie, relatează presa din Polonia, citată de The Guardian.
O altă dronă a fost găsită în Czosnówka, la aproximativ 50 km de granița cu Belarusul, procurorii locali confirmând că au găsit „un obiect purtând inscripții chirilice”.
NATO lansează operațiunea „Santinela Estică” pentru întărirea flancului de estVineri, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, au anunțat lansarea operațiunii „Eastern Sentry” (Santinela Estică), ce presupune dislocarea în flancul estic de trupe suplimentare din Franța, Germania, Marea Britanie și Danemarca, care să asigure un răspuns rapid la eventuale noi încălcări ale spațiului aerian din partea Rusiei.
Anunțul vine după două zile de discuții între aliați, ca urmare a incursiunii dronelor rusești în Polonia. Potrivit lui Grynkewich, Operațiunea „Santinela Estică” este concepută să asigure un răspuns imediat la orice încălcare a teritoriului țărilor NATO.
Operațiunea va implica coordonarea și integrarea forțelor terestre și aeriene astfel încât răspunsul la amenințări să fie rapid și eficient. „Eastern Sentry va fi flexibilă și agilă. Va integra bazele aeriene și de la sol va consolida postura alianței de a proteja teritoriul aliat”, a declarat generalul american, precizând că ordinul privind lansarea operațiunii a fost deja lansat astfel încât să fie asigurată o protecție completă și integrată.
Cum detectează și ce poate face Armata Română: Doborârea dronelor, ultima soluțieHotNews.ro a scris în ultimele zile despre modul cum poate reacționa Forțele Române în cazul unor amenințări cu drone rusești, ce tehnică are pe care o pote disloca, dar și condițiile în care dronele sunt detectate și pot fi doborâte.
„Legea ne permite să distrugem aeronava fără pilot, dar ca ultimă soluție posibilă. Ce contează cel mai mult este să protejăm viața oamenilor, să ne asigurăm că drona nu reprezintă un pericol, nu are un traseu ostil, iar dacă o doborâm aceasta să nu cadă peste casele oamenilor”, a explicat pentru HotNews.ro, o sursă militară din MApN.
În cazul de față, forțele române, odată ce au detectat dronele și le urmăresc, au ca procedură să lanseze în aer avioane de vânătoare – fie F-16 românești, fie avioane ale partenerilor NATO care vin prin rotație în țara noastră.
Avioanele, în rețea cu radarele militare active, stabilesc poziția aeronavei fără pilot, legătura radio și încearcă să o identifice. Interceptează aeronava și pot executa foc de avertisment sau foc „de nimicire”. Totodată, „focul de nimicire” poate fi executat și de către „mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă”.
„Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian national fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia poate fi luat sub control”, se arată în textul legii recent aprobate.
O provocare: detecția dronelor
O provocare, însă, este detecția cât mai din timp a dronelor rusești, dar și urmărirea lor continuă prin sistemele radar. Inițial, când Rusia a început să atace Ucraina la Dunăre, drone rusești au căzut chiar și pe teritoriul românesc fără ca Armata să afle decât ulterior producerii atacurilor.
Dronele kamikaze de origine Iraniană, Shahed 136, sunt sisteme aeriene fără pilot care sunt destul de dificil de localizat pe radar, mai ales de la mare distanță.
Dronele Shahed 136 sunt relativ mici și greu de „văzut” pe radar, mai ales că ele zboară destul de încet și la altitudini destul de mici. În plus, ele reprezintă și un tip de amenințare asimetrică: sunt niște sisteme relativ ieftine și nesofisticate pe care nu prea vrei sau îți permiți să le doborî cu rachete scumpe, de milioane de euro.
„Aceste drone sunt preponderent construite din elemente non-metalice și atunci suprafața lor de reflexie este mică. Asta înseamnă că le vedem, foarte probabil le vedem, numai că există o probabilitate rezonabilă să nu le putem urmări permanent”, explica generalul Viorel Pană, pe atunci şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, în 2023.
Radare NATO, detașate în România
De la primele atacuri și până acum, România și-a îmbunătățit capacitatea de detecție și urmărire a țintelor, în special în zona lagunară și de deltă.
În momentul de față, dronele lansate de Rusia spre Ucraina sunt reperate, adesea, deasupra Mării Negre încă de la câteva zeci de kilometri în larg, din zona Insulei Șerpilor sau chiar mai departe, susțin surse militare pentru HotNews.ro.
Față de momentele din anii trecuți, situațiile în care dronele atacatoare sunt reperate târziu sau deloc nu prea mai există, în special în zona de deasupra Mării Negre.
De la Insula Șerpilor până la Sulina, în linie dreaptă, sunt aproximativ 44 de kilometri. La viteza maximă a dronelor Shahed 136, asta înseamnă că aeronavele fără pilot ar ajunge în zona graniței cu România în aproape 15 minute.
Aproape toate dronele folosite în atacurile din ultimii doi ani au fost reperate și urmărite pe radar de forțele române, susțin sursele HotNews.
Detecția mai bună vine și din faptul că în zona Dobrogei și aliații NATO au adus sisteme radar performante.