sâmbătă, iulie 20, 2024

Istoricul Armand Goșu spune că Brâncoveanu și Cantemir i-au chemat pe ruși în zonă, „pentru a ne feri de papistași” / Am devenit anti-ruși la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin manualele de istorie

MedicalIstoricul Armand Goșu spune că Brâncoveanu și Cantemir i-au chemat pe ruși în zonă, „pentru a ne feri de papistași” / Am devenit anti-ruși la sfârșitul secolului al XIX-lea,...

Istoricul Armand Goșu, profesor universitar și specialist în spațiul ex-sovietic, a vorbit în cadrul emisiunii „Călătorii în trecut” de la RFI despre relațiile româno-ruse de-a lungul vremii.

Profesorul Goșu a făcut niște afirmații foarte interesante despre începuturile acestei relații, afirmând că prezența rusă în zona noastră s-a născut din insistențele a doi domnitori români: Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir.

Aceștia i-ar fi chemat pe ruși pentru a împiedica ascensiunea Austriei catolice în afara arcului carpatic.

Goșu a mai spus că în Rusia sunt dinastii de ofițeri cu origini românești, care au plecat din Țările Române.

Mai mult, istoricul afirmă că „sute de boieri” români și-au căsătorit fiicele cu ofițeri ruși, iar Antioh Cantemir – fiul lui Dimitrie – este unul dintre cei mai apreciația oameni de cultură din Rusia.

„Dacă vrei, Brâncoveanu și Cantemir stau la originea politicii Rusiei în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei. Obiectivul domnitorilor nefiind eliberarea de sub jugul otoman, ci împiedicarea ascensiunii austriece, adică a papistașilor, adică a Occidentului în afara arcului carpatic. Complicată istorie, dar frumoasă.

Sunt dinastii de ofițeri în Armata rusă, strămoșii lor originari de-aici. Strămoșii lor sunt originari de-aici. Primesc pământuri în sudul Rusiei, cum foarte bine se integrează la curte Dimitrie Cantemir.

rusia

Cum fiul său, Antioh, va fi marele om de cultură rus. Cel care pune bazele poeziei moderne ruse. Literatura modernă rusă e greu de imaginat fără Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir.

În domeniul culturii e un deschizător de drumuri și e foarte respectat pentru asta.

Rușii considerau că ține de destinul lor să elibereze Constantinopolul, să pună crucea pe Sfânta Sofia.

Nu poți să contești contribuția importantă a Rusiei la modernizarea României. Până la urmă, literatura de limbă franceză, primele ziare, n-au apărut pentru că a venit cineva de la Paris. Au apărut pentru că ofițerii ruși vorbeau limba franceză.

Sute de boieri și-au căsătorit fiicele cu ofițerii ruși.

Brâncoveanu îi cheamă pe ruși, insistă să vină aici, pentru a ne feri de papistași. Era normal să te simți mai apropiat de ruși, pentru că era factorul religios”, a explica Goșu.

România, doar ca stat tampon anti – rus pentru Occident

Lucrurile se schimbă decisiv în secolul XIX, unde elitele românești au primit acceptul de a forma un stat doar dacă acesta devine anti-rusesc, spune istoricul.

Goșu mai afirmă că pentru a elimina simpatiile pro rusești ale populației, guvernele României moderne au stimulat anti-rusismul în școli, mai ales prin manualele de istorie, „care îi desenează negativ pe ruși, pe slavi în general”.

Profesorul afirmă că rușii erau prezentați ca mereu gata să ne anexeze, pentru a crea un „setup mental” potrivit cu noua ideologie a statului.

„În secolul XIX, se schimbă lucrurile și prin educație, România se schimbă și devine conștientă de pericolul reprezentat de Rusia.

Generația pașoptistă a plecat la Paris pro rusă și s-a întors de-acolo, anti-rusă. Sub influența poloneză.

Anti-rusismul a fost „job description-ul” României după conferința de pace de la Paris: să blocheze accesul Rusiei spre Istanbul.

Să fii un fel de tampon, tu trebuia să nu sari în brațele Rusiei, cum apăreau rușii pe Prut și-ți făceau cu ochiul. Or această educație, s-a făcut prin manualele de istorie, care îi desenează negativ pe ruși, pe slavi în general.

Rusia e agresivă, vrea să ne axeze…Când predai la generații și generații de copii, creezi un setup mental, la nivel național.

Am devenit anti-ruși la sfârșitul secolului al XIX-lea și o mare problemă a fost în Primul Război Mondial, când trebuia să colaboreze cu rușii, dar o mare parte a elitei românești nutrea sentimente antiruse.

Acuma, ei (elitele secolului XIX – n.r.) făceau politică, nu făceau istorie. Erau niște exagerări (spuse despre Rusia – n.r.), dar care, cum să spun, pot să fie explicate în contextul respectiv.

România e înființată ca stat modern, nu de dragul fraților români, latini. Nimeni nu-ți face cadouri la acest nivel.

Nu vedeți că de fiecare dată, când pierde ceva, România primește altceva? Când i s-au dat Rusiei cele trei județe (Cahul, Bolgrad, Ismail – n.r.), a primit Dobrogea. Totul ca să blocheze Rusia”, a mai zis Armand Goșu.

Nu contează cine e la putere la București

Istoricul a declarat că anexarea Crimeii în 2014 de către Rusia a fost un fel de reeditare a Războiului Crimeii.

Intelectualul român consideră că Bucureștiul nu are niciun cuvânt de spus în chestiuni, pentru că întotdeauna contează doar interesele Marilor Puteri.

„Ce-a făcut Rusia, cu Crimeea, după 200 de ani, a fost un fel de Război al Crimeii 2.0. Așa ai ajuns tu, cu guvizii tăi din Marea Neagră, în atenția marilor cancelarii occidentale. Ai ajuns pe linia frontului.

Interesele Marilor Puteri nu țin de Hohenzollerni, când sunt interese mari, strategice, nu mai contează că e Hohenzollern sau Vogoride.

Putea să fie și un tomberon pe tronul de la București, dacă interesele Marilor Puteri cereau ca drumul Rusiei spre Constantinopol să fie blocat, atunci era blocat.

Din punctul de vedere al Occidentului, asta suntem: un stat tampon împotriva Rusiei.”, a mai adăugat domnia sa.

Presa e controlată de cine trebuie

În ceea ce privește istoria recentă, Armand Goșu consideră că România nu ar fi trebuit să cedeze fără luptă, Basarabia, în 1940. El a mai afirmat că „presa este controlată de cine trebuie și finanțată de cine trebuie”.

„Presa e controlată de cine trebuie și finanțată de cine trebuie, deci nu presa e problema.

Sigur că România putea să lupte în 1940. Dacă erai polonez, ai fi luptat o săptămână, două, trei. Poate dacă luptai câteva zile, erau nemții care ziceau, e petrolul acolo, rușilor, stați potoliți. Nu există istorie bătută-n cuie.

Eu pot să înregistrez opinii ale istoricilor de la Chișinău…una din obsesiile acestora este: ne-ați părăsit, ne-ați abandonat. Chiar așa, n-a meritat să trageți un foc de armă pentru noi?

Istoriografia ceaușistă de după 1965 e inspirată de istoriografia romantică din interbelic.

Sunt atâtea răni nevindecate în România, încât e foarte șubredă”, a punctat istoricul.

Armand Goșu spune că România trebuie să-și reevalueze situația, indiferent cum s-ar termina acest război.

„Indiferent cum se termină acest război, România, ca și alte state va trebui să re-evalueze ce înseamnă apartenența la NATO, ce înseamnă parteneriatul cu SUA. Nu e mai bine să creezi o interoperabilitate cu Polonia, Țările Baltice, Bulgaria, decât să aștepți o ceartă din congresul american?

Să te pregătești tu, să-ți pregătești soldații, decât să vină alții?

Problema noastră e că nu înțelegem Rusia e că Putin că ne spune ce vrea să facă și noi nu-l luăm în seamă. Și noi suntem în buza Rusiei”, a spus el.

Vezi si alte articole...