vineri, martie 29, 2024

La trei ani de la moartea tânărului împușcat de polițiști cu 6 gloanțe, în pandemie, dosarul e încă în cercetare. Familia: „N-am primit niciodată scuze din partea statului”

Din OrasLa trei ani de la moartea tânărului împușcat de polițiști cu 6 gloanțe, în pandemie, dosarul e încă în cercetare. Familia: „N-am primit niciodată scuze din partea statului”

Alexandru Găzdac, un tânăr cu o suferință psihică, a murit după ce a fost împușcat pe scara blocului său de unul dintre polițiștii chemați să-l liniștească. Cazul fusese clasat de procurori, judecătorul l-a retrimis ca să-l cerceteze și din nou s-a lăsat liniștea. 

În noaptea de 22 aprilie 2020, un bărbat de 37 de ani a fost împușcat de mai multe ori de unul dintre polițiștii chemați să vadă ce se întâmplă cu un tânăr confuz, care umbla desculț și îmbrăcat doar în boxeri, prin blocul în care locuia.

Alexandru Găzdac a murit de la rănile provocate de cele șase gloanțe pe care tânărul polițist Vlăduț Tudorache (25 de ani în 2020) le-a tras asupra sa. În august 2022, Libertatea a reconstituit, într-o serie de articole, firul evenimentului din acea noapte și al intervenției autorităților în acest caz.

Potrivit datelor oficiale culese din dosar și a mărturiilor ulterioare, cazul Găzdac a fost posibil în contextul în care nici Poliția, nici sistemul medical nu sunt structural pregătite să răspundă corespunzător în cazuri care implică pacienți cu tulburări psihice în criză de sănătate mintală: 

Majoritatea polițiștilor nu primesc niciun fel de training de specialitate pentru a ști cum să gestioneze aceste cazuri. 
Le lipsesc, de asemenea, și dotări care ar putea reprezenta o alternativă mult mai puțin periculoasă la armele de foc. 
Nu există proceduri specifice pentru a coordona optim intervențiile. 

Ancheta bate pasul pe loc

Imediat după incident, Parchetul a pornit o anchetă care îl vizează pe agentul care a tras. Investigația „bate pasul pe loc de aproape un an”, conform avocatului familiei lui Alexandru Găzdac. Inițial, soluția procurorilor a fost de a clasa cauza. 

„Ei au concluzionat că acțiunea polițienească a fost justificată de nevoia de restabilire a ordinii și liniștii publice pe scara de bloc unde Alexandru Gazdac avea un comportament descris de cei prezenți ca fiind incoerent”, explică avocatul.

Ulterior, instanța a respins această primă concluzie a Parchetului, în urma demersurilor întreprinse de familia tânărului. Judecătorul a trimis cauza înapoi la procuror pentru refacerea anchetei penale.

„Organele de urmărire penală se feresc încă să deschidă noi direcții ale anchetei, preferând astfel să nu facă niciun fel de activități care să lămurească circumstanțele reale care au condus la decesul lui Alexandru Găzdac”, spune avocatul familiei, pentru Libertatea. 

În 2020, ministrul MAI spunea că „a fost somat, nu a fost împușcat direct”

„Au trecut mai mult de trei ani de la tragicul eveniment, iar rudele acestuia așteaptă în zadar un act de justiție reparator al celor întâmplate, în condițiile în care poziția publică a reprezentanților MAI a prezentat intervenția poliției ca fiind făcută în limitele legii”, a mai declarat avocatul.

În 2020, a doua zi după moartea lui Alexandru Găzdac, ministrul de interne de atunci, Marcel Vela, a spus că nu vrea să ia apărarea nimănui, pentru că Parchetul va decide, însă a declarat că „autoapărarea e valabilă pentru oricine”. Se referea la polițiști. 

„A fost şi somat, şi au existat şi focuri de avertisment, nu a fost împuşcat direct. N-au apucat să-l întrebe nici de buletin, darămite de evidenţele medicale, pentru că omul i-a atacat cu obiecte ascuţite, chiar provocând o plagă poliţistului”, spunea atunci ministrul Vela. 

6 focuri direct către corp, care l-au omorât

În fapt, nu au fost trase focuri de avertisment, iar cele șase focuri executate către Alexandru au fost declanșate în decurs de 45 de secunde. Bărbatul ținea în mână ceea ce martorii și polițiștii au descris ca fiind „un cui”, „o pilă”, „o tijă” sau  „o sârmă ascuțită”. 

În apelul către 112, unul dintre agenții prezenți la intervenție a cerut ajutor pentru o persoană împușcată „din spate, în zona plămânului”. Polițistul a spus în apel că „un nebun d-ăsta ne-a speriat. Ne-a amenințat cu un cui, l-au împușcat ăștia.”

Sora lui Alexandru: „Nu am primit niciodată scuze din partea poliției sau a statului”

„Nu am primit niciodată, nici oficial, nici personal, scuze din partea poliției, statului sau polițiștilor. E foarte trist”, spune Nicoleta, una dintre cele două surori ale lui Alexandru, la trei ani după ce și-a îngropat fratele.

Și părinții lui Alexandru încă așteaptă un răspuns din justiție. După moartea fiului, mama a căzut într-o depresie profundă, relatează familia. Tatăl, care trăiește cu boala Parkinson, încearcă să aibă grijă de ea, chiar dacă, din cauza afecțiunii sale, iese rar din casă, nici măcar o dată pe lună, de teamă să nu cadă. Totuși, „tata are speranță, e foarte atent la ce se întâmplă, își face curaj să plece să cumpere ziarul”, povestește Nicoleta, fata lor și sora bărbatului decedat. „Ei sunt foarte singuri și aproape că nu se mai pot deplasa”.

„Ultimul lui cuvânt a fost apă. A cerut apă”

Nicoleta, sora mai mare cu nouă ani decât Alexandru, spune că și-ar fi dorit să poată discuta cu unul dintre cei care au fost alături de fratele ei în ultimele clipe. „Să mi-l descrie. Au declarat cei doi polițiști, care au stat cu el până au ajuns paramedicii, că ultimul lui cuvânt a fost: apă. A cerut apă. Iar înainte de asta a vorbit în latină.” 

„Cred că m-ar ajuta să știu toate astea”, spune Nicoleta în discuția cu reporterii Libertatea. 

Fratele și sora au fost apropiați din copilărie, chiar dacă locuiau, ca adulți, în țări diferite. „În ciuda tulburării de care suferea în ultimii patru ani de viață și care devenea uneori «vizibilă», eu știu în ce fel o gestiona, iar valorile lui puternice, printre care dragostea de aproape, respectul, faptul că nu voia să facă rău nimănui, au rămas neclintite”, povestește Nicoleta. 

„Nu ar fi făcut rău nimănui, nici măcar în condiții extreme, ca acelea trăite în acea noapte. A fost bătut și nu s-a apărat decât prin fugă și cuvinte”, adaugă ea.

„Când a fost rănit, știu că a făcut tot ce a ținut de el să rămână în viață. Și cred că, dacă aș fi fost de față, aș fi fost mândră de el în fiecare clipă”, concluzionează sora lui Alexandru. 

Un caz similar din SUA pentru care statul plătește milioane de dolari

Familia unui tânăr de 22 de ani care a fost împușcat mortal de poliție în Colorado, SUA, în timp ce suferea de o criză de sănătate mintală, va primi o despăgubire de 19 milioane de dolari din partea autorităților statale și locale. Este cea mai mare înțelegere în urma unui proces din istoria statului Colorado. Acordul, care a fost anunțat marți, 23 mai, obligă, de asemenea, poliția locală să creeze o echipă de intervenție în situații de criză și să intensifice pregătirea în materie de intervenție în situații de criză.

Christian Glass a fost ucis de un ajutor de șerif în iunie anul trecut.

Moartea sa a atras atenția la nivel național și a provocat apeluri pentru reformarea modului în care poliția răspunde persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

Ce s-a întâmplat cu polițistul care a tras în Alexandru

Libertatea a adresat mai multe întrebări Poliției Capitalei cu privire la ce s-a întâmplat cu polițistul Vlăduț Tudorache după incident. Dacă agentul a trecut printr-o evaluare după evenimentele din data de 22 aprilie 2020 și dacă acesta are în continuare armă de foc în dotare. Ziarul a întrebat, de asemenea, dacă Poliția Română a declanșat o anchetă internă cu privire la evenimentele din noaptea în care Alexandru Găzdac a fost împușcat. 

Poliția Capitalei a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de ziar, invocând GDPR și spunând că „acestea constituie informații cu privire la datele personale potrivit legii și sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor”. Al doilea argument al Poliției a fost că o parte sunt informații privind proceduri judiciare. 

În 2022 însă, poliția oferise o parte din aceste informații, la cererea ziarului. La acel moment, Vlăduț Tudorache lucra încă la Poliția Capitalei, unde este angajat din 2017, însă nu mai mergea pe teren și nu mai purta armă. În vara lui 2022, ultima informație disponibilă, el își desfășura activitatea la Dispecerat.  

După ce instanța a întors dosarul la Parchet, agentul Tudorache este din nou cercetat penal pentru omor de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Nu a existat o anchetă internă „pentru a nu interfera cu ancheta penală”, a mai spus Direcția Generală a Poliției Municipiului București la acea dată. 

Ce a mai arătat investigația jurnalistică realizată Libertatea în 2022

Șapte polițiști și doi jandarmi au participat la intervenția din aprilie 2020, la complexul Monte Carlo Palace din București. Ei s-au luptat cu Alexandru Găzdac în lift, au dat cu spray lacrimogen, l-au urmărit pe scările blocului, dar n-au reușit să-l imobilizeze. 

În total, intervenția a durat aproximativ 15 minute, până când l-au împușcat. Doar utilizând arma au putut forțele de ordine să-l oprească pe bărbatul de 37 de ani, desculț și îmbrăcat doar în boxeri, care îi „amenința cu un cui”.

Manualul de bune practici al polițiștilor enunță o serie de principii care ar trebui aplicate când oamenii legii au de-a face cu bolnavi psihic. Însă, potrivit surselor din poliție, aceste principii n-au fost niciodată transpuse în training specific. 

Nu există antrenament specific pentru intervenții la oamenii cu dificultăți psihice

Polițiștii din România nu au căpătat prin antrenament resursele și abilitățile pentru a acționa în astfel de situații.  Un procent semnificativ din apelurile la care răspund forțele de ordine nu doar în România, ci și în toată lumea (estimările din SUA vorbesc de minimum 20% din solicitările poliției), implică persoane în criză comportamentală determinată fie de o afecțiune psihică, fie consum abuziv de substanțe, fie de alte probleme de sănătate. 

„Polițiștii nu au niciun ghid după care să intervină, nu există niciun fel de procedură, există doar uzul de armă – lege pe care cei de pe stradă o interpretează cum îi taie capul. Nu există niciun fel de antrenament, fie în școlile de agenți, fie în academie. Nu se fac exerciții de tactică”, a confirmat o sursă din Poliție care a vorbit cu ziarul. 

„Ambulanța vine ultima”

Pe de altă parte, se plâng polițiștii, atunci când un apel la 112 face referire la un bolnav psihic sau un om care traversează un episod psihotic, „ambulanța vine ultima”. 

La un apel de urgență care implică un bolnav psihic în criză (agresiv sau neagresiv) sunt mobilizate, procedural, ambulanța, SMURD, poliția și jandarmeria. În practică, la intervenție participă predominant polițiștii, a explicat, pentru Libertatea, Cosmin Andreica, șeful sindicatului Europol: „Când se anunță că e vorba de un bolnav psihic, cineva băut, drogat, ambulanța vine ultima. Întârzie foarte mult. Pentru că e un deranj și ei au fost deseori scuipați, înjurați, agresați, așa că preferă să ajungă poliția prima. Până când ajung ei, persoana este imobilizată și ambulanța o duce direct la spital”.

La apelul din aprilie 2020, ambulanța a ajuns la 14 minute, dar nu după primul apel, ci după ce Alexandru Găzdac fusese deja împușcat de 6 ori de polițiști. În primele 15 minute după ce a fost împușcat, Alexandru a primit doar improvizații stângace de prim ajutor din partea polițiștilor, aceștia nefiind pregătiți. 

Citește și:

VIDEO: Reconstituirea nopții în care un bărbat a murit, după ce polițiștii din București l-au împușcat de 6 ori. „Ne-a amenințat cu un cui”
„Bolnavii psihic nu sunt infractori”, scrie în manualul poliției. Intervenția agenților în cazul lui Alexandru Găzdac, împușcat în București 
VIDEO. De ce ambulanța nu a venit la cazul lui Alexandru Găzdac odată cu poliția, ci doar după ce bărbatul a fost împușcat de 6 ori. Ce au făcut paramedicii
INVESTIGAȚIE. Cine era, cu adevărat, bărbatul împușcat de polițiștii bucureșteni în pandemie, pentru că „ne-a amenințat cu un cui”. Suferință psihică tratată cu 6 gloanțe

Vezi si alte articole...