Mărțișor, simbolul primăverii și al reînnoirii, este celebrat anual pe 1 martie în România, fiind recunoscut pentru combinația distinctivă de șnur alb-roșu. Puțini știu însă că obiceiul are rădăcini mult mai adânci și o semnificație complexă, care merge dincolo de simpla oferire a unui mic cadou, potrivit Unesco.
Tradiția datează încă din perioada neolitică, când oamenii foloseau șnururi sau obiecte mici pentru a marca începutul primăverii și pentru a proteja sănătatea și prosperitatea familiei.
Cum a apărut Mărțișor
Primele mărțișoare erau realizate din materiale naturale – fire albe și roșii sau pietre colorate. Roșul simboliza viața, energia și soarele, în timp ce albul reprezenta puritatea și echilibrul. Această combinație de culori era considerată un scut împotriva bolilor și a energiilor negative.
Mărțișorul legat de ramurile copacilor. Sursa foto: dexter_lim/Pixabay
În timp, tradiția s-a păstrat, dar semnificațiile s-au diversificat, incluzând protecția împotriva deochiului, atragerea norocului și semnalarea începutului unui nou an agrar.
Astăzi, șnurul se agață de piept, însă în trecut acesta se lega la gât sau la mâini. Atunci se credea că astfel corpul este protejat direct. De asemenea, atât bărbații, cât și femeile purtau mărțișoare, iar copiii le primeau pentru a fi feriți de boli și ghinioane. În unele regiuni, fetele îl puneau chiar sub pernă pentru a visa viitorul soț.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
moneybuzz.ro