sâmbătă, iunie 15, 2024

Marcel Boloş: Anul 2023 va aduce cele mai multe oportunităţi pe care România le‑a avut vreodată / Obiectivele, creşterea gradului de absorbţie la peste 95% şi depunerea cererilor de plată 3 şi 4 din PNRR

EconomieMarcel Boloş: Anul 2023 va aduce cele mai multe oportunităţi pe care România le‑a avut vreodată / Obiectivele, creşterea gradului de absorbţie la peste 95% şi depunerea cererilor de...

”Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat aferent Politicii de Coeziune 2021–2027, care aduce 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice. De asemenea, investiţiile au primit undă verde, după ce toate cele 16 programe aferente noului cadru financiar multianual au fost aprobate. Guvernul, prin MIPE, a depus în 2022 două cereri de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), una în valoare de 2,6 de miliarde euro şi o alta de 2,8 miliarde euro, condiţionate de îndeplinirea a 72 de jaloane şi ţinte. Pentru prima, Executivul European a virat deja suma în conturile României”, anunţă ministerul.

MIPE precizează că în anul 2022, rata de absorbţie a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014–2020 a crescut de la 53% la 73%, iar pe parcursul anului au fost implementate măsuri de peste 2 miliarde de euro care să stimuleze mediul de afaceri, fiind în acelaşi timp acordată o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile.

”Printre obiectivele asumate pentru 2023 se numără simplificarea şi debirocratizarea procesului de accesare a fondurilor europene, continuarea sprijinirii persoanelor vulnerabile printr‑o nouă serie de măsuri, consolidarea parteneriatului cu mediul de afaceri”, spune ministerul Investiţiilor.

Obiectivele pentru anul 2023 asumate de ministrul Marcel Boloş sunt simplificarea, debirocratizarea şi digitalizarea în domeniul fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient şi orientat spre sprijinirea beneficiarului şi eliminarea timpilor morţi din procesele de evaluare, selecţie şi contractare a proiectelor cu finanţare din fonduri europene, respectiv aprobarea unui cod al fondurilor europene, dar şi continuarea sprijinirii din fonduri europene a măsurilor sociale pe parcursul anului 2023: plata a două tranşe de 700 lei/sezon rece pentru plata facturilor la energie, plata a 6 tranşe de 50 euro pentru vouchere de alimente, sprijinirea eleviilor vulnerabili şi în anul şcolar 2023–2024 prin acordarea de vouchere pentru rechizite şi îmbrăcăminte, acordarea de trusouri pentru copiii nou-născuţi în familii dezavantajate, sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi prin finanţarea tehnologiilor asistive, implementarea unor vouchere de rezilienţă pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin investiţii în servicii comunitare care să includă posibilitatea sprijinirii în activităţile casnice/cotidiene, precum şi a unor servicii pentru reparaţia locuinţelor şi distribuţia celei de a 6‑a tranşe de pachete alimentare pentru cei 1,18 milioane de români aflaţi în situaţii de excluziune socială.

Boloş îşi asumă şi încheierea tuturor contractelor de finanţare aferentă măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri din cadrul PO Competivitiate 2014–2020, respectiv 411 şi 411 bis, până la 31 martie 2023, precum şi operaţionalizarea unui sistem informatic modern, flexibil, interoperabil cu alte sisteme informatice care să facilitize automatizarea proceselor de evaluare şi selecţie la finanţare a proiectelor pe fonduri europene în primul trimestru al anului 2022 pentru modulele referitoare la etapele de autentificare a beneficiarilor, lansare a apelurilor de proiecte şi respectiv depunere proiect/cerere de finanţare; Ministrul Investiţiilor are în plan şi implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă prin depunerea Cererilor de Plată nr. 3 şi 4, în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro precum şi ajustarea PNRR prin introducerea capitolului RepowerEU, respectiv asigurarea unei alocări suplimentare de 1,3 miliarde euro pentru finanţarea proiectelor care să contribuie la independenţa energetică a României, în contextul tranziţiei verzi şi digitale – proiecte de producere de energie verde, inclusiv investiţiile în eficienţa energetică a canalelor de irigaţii.

”Acoperirea riscului de decomitere aferent tuturor programelor operaţionale 2014–2020, prin declaraţii de cheltuieli care să permită atingerea unui grad de absorţie a fondurilor europene de peste 95% – o absorţie de peste 6 miliarde euro aferentă perioadei de programare 2014–2020, aferentă anului 2023, lansarea a unui număr de peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro aferente perioadei de programare 2021–2027 în cadrul celor 16 programe operaţionale aprobate de către Comisia Europeană”, sunt alte obiective ale MIPE. ”Poate cel mai complicat an de când gestionăm fonduri europene, anul 2022 ne‑a adus o mulţime de provocări, pe care le-am privit drept oportunităţi, pentru că în urmă rămân mii de proiecte implementate cu succes care contribuie cu adevărat la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru români. Sunt proiecte care îşi aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei. Sub dictonul «nimeni nu este lăsat în urmă», am acordat o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile, atât în ceea ce priveşte nevoile imediate, cât şi asupra perspectivelor pentru următorii ani. Tocmai de aceea, în negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene, ne-am asigurat că arhitectura Programelor Educaţie şi Ocupare şi Incluziune şi Demnitate Socială ne va permite să construim măsuri care să rupă barierele de dezvoltare, pentru că suntem într-un punct în care efectele inechităţilor creează clivaje tot mai mari. De asemenea, depunerea celor 2 cereri de plată şi a lansării a 49 apeluri de proiecte în valoare de peste 9 miliarde euro, au demonstrat că, deşi are o structură complexă,cu peste 500 de jaloane şi ţinte, am reuşit să ne atingem obiectivele asumate prin PNRR. Ba chiar ne-am numărat printre primele state din Europa la acest capitol. În continuare, anul 2023 va aduce cele mai multe oportunităţi pe care România le‑a avut vreodată. Avem o serie de obiective importante pentru acest an, printre care se numără cele peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021–2027, creşterea gradului de absorbţie la peste 95% şi depunerea cererilor de plată 3 şi 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor aferente”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Anul 2022 a fost unul marcat de necesitatea gestionării simultane a cadrului şi mecanismelor aferente politicii de coeziune alocate României pentru perioada de programare 2021–2027, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi a programelor finanţate prin fondurile europene structurale şi de investiţii 2014–2020. Vă prezentăm bilanţul celor mai importante realizări ale anului trecut: Până în acest moment, sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanţări şi rambursări aferente programelor finanţate din FESI (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistenţă Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit şi Afaceri Maritime) şi din FEAD (POAD) se situează la aproximativ 25,9 miliarde euro (5,4 miliarde euro în 2022), ceea ce reprezintă 71% rată de absorbţie din alocarea UE aferentă acestor programe. În urmă cu aproximativ un an, rata de absorbţie era de 50%, anunţă MIPE.

De asemenea, în anul 2022, s‑au semnat 2.171 contracte de finanţare, în valoare totală de aprox. 3,6 miliarde euro. MIPE a alocat peste 1 miliard de euro pentru măsuri de eficienţă energetică şi producţie de energie din surse regenerabile la nivelul IMM-urilor şi întreprinderilor mari, pentru consum propriu şi pentru APL-uri, atât pentru consum propriu, cât şi pentru comercializare, precum şi pentru operatorii regionali din sectorul de apă şi apă uzată (OUG nr. 112/2022) În acest sens, s‑a alocat o finanţare în valoare totală de peste 1 miliard de euro: 500 milioane de euro pentru mediul de afaceri (pentru reabilitare termică a clădirilor industriale/construcţiilor anexe, eficienţă energetică, producere şi utilizare energie din surse regenerabile pentru consum propriu) prin 6 apeluri de proiecte, 500 de milioane de euro pentru autorităţile administraţiei publice locale (pentru producerea de energie din surse regenerabile destinată consumului propriu şi/sau comercializării) prin 2 apeluri de proiecte cca. 88,2 milioane euro pentru Operatorii Regionali pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare (pentru producerea de energie din surse regenerabile destinate consumului propriu de energie la nivelul infrastructurii de apă şi/sau apă uzată) printr-un apel de proiecte.

Măsurile pentru sprijinirea mediului de afaceri au vizat 350 milioane euro – microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Competitivitate (acţiunea 4.1.2) – OUG nr. 61/2022 Beneficiari au fost microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) care fac dovada prin situaţiile financiare depuse că nu deţin salariaţi cu contract individual de muncă la data de 31 decembrie 2019, precum şi persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale cu activitate economică autorizată în domeniile de activitate agricultură, silvicultură şi pescuit şi industria prelucrătoare pentru măsura nr. 1 – microgranturi (se acordă sub formă de grant direct – sumă forfetară în valoare de 5.000 euro/beneficiar); – IMM-urile, societăţile agricole, cooperativele agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători, cu activitate economică autorizată în domeniile de activitate agricultură, silvicultură şi pescuit şi industria prelucrătoare pentru măsura nr. 2 – granturi pentru capital de lucru (valoarea grantului este sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2019, dar nu mai mult de 120.000 euro).

Numărul de beneficiari sprijiniţi a ajuns la peste 13.000 şi s-au dat granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate capacităţilor de producţie/prestare de servicii pentru retehnologizare, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă (acţiunea 4.1.1) – OUG nr. 82/2022 Beneficiari au fost pentru investiţii destinate capacităţilor de producţie/de prestare servicii – microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitate într-unul dintre domeniile de activitate eligibile: învăţământ, sănătate şi asistenţa socială, alte activităţi de servicii, care beneficiază de ajutor de minimis (în valoare de minim 50.000 euro şi maxim 200.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exerciţiul financiar 2019); pentru investiţii destinate retehnologizării – IMM-urile care îşi desfăşoară activitate într-unul dintre domeniile de activitate eligibile: industria prelucrătoare, construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante, care beneficiază de ajutor de stat (în valoare de minim 50.000 euro şi maxim 500.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exerciţiul financiar 2019). 300 milioane au fost în granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate retehnologizării IMM-urilor din domeniul industriei alimentare şi al construcţiilor, afectate de criza economică generată de efectele pandemiei de COVID-19 (acţiunea 4.1.1 BIS) – OUG 113/2022. Beneficiari au fost microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitate în industria alimentară panificaţie, patiserie şi alte activităţi asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuţie şi ambalare (valoarea ajutorului de stat este cuprinsă între minim 50.000 euro şi maxim 500.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exerciţiul financiar 2021); IMM-urile care îşi desfăşoară activitate în domeniul construcţiilor, materiale de construcţii, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcţii (valoarea ajutorului de stat este cuprinsă între minim 50.000 euro şi maxim 500.000 euro, în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în exerciţiul financiar 2021).

MIPE se referă şi la ajustarea preţurilor la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. ”În contextul creşterii preţurilor la materialele de construcţii şi la utilităţile publice, această măsură vine în sprijinul proiectelor de infrastructură de transport, proiectelor de reţele de apă şi canalizare, proiectelor de deşeuri şi proiectele cu finanţare din POR, adică 7.000 de şantiere, cu o valoare a contractelor de finanţare de peste 13 miliarde de euro. Sunt luate în considerare 10 elemente de cost semnificative a căror evoluţie va fi urmărită de Institutul Naţional de Statistică, astfel încât ajustările de preţ să urmărească componentele de cost în proiectele de infrastructură aflate în derulare. Până în prezent au fost transmise 35 de solicitări de modificare a valorii eligibile a proiectelor finanţate din POIM 2014–2020, din care au fost aprobate 8, reprezentând o majorare totală de 220,6 mil. lei”, precizează ministerul. Programul naţional Competenţe digitale pentru angajaţii din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat în cadrul Programului Operaţional Capital uman 2014–2020 a fost suplimentat cu 66 milioane euro, pentru contractarea a 73 de proiecte aflate pe lista de rezerve în cadrul apelului POCU – Competenţe digitale pentru angajaţii din IMM. Ca urmare a acestei suplimentări, sunt sprijinite 1825 de IMM-uri şi sunt derulate programe de formare profesională pentru un număr de 18.250 de angajaţi, ajungându-se astfel a un total de 2.375 de întreprinderi sprijinite şi 23.750 de angajaţi care beneficiază de programe de formare. În plus, 347,50 milioane euro sunt alocate prin PNRR pentru digitalizarea IMM-urilor. Au fost publicate calendarul orientativ şi Ghidul pentru accesarea fondurilor europene aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în cadrul apelului de proiecte.

Potrivit MIPE, 2,5 milioane de români vulnerabili primesc 1.000 de lei pentru alimente şi mese calde prin Programul ”Sprijin pentru România” Prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate se acordă sprijin material pe baza tichetului social pe suport electronic cu o valoare nominală de 250 lei / 2 luni, destinat exclusiv achiziţionării produselor alimentare şi meselor calde. Proiectul se va implementa până la data de 31.12.2023, valoarea totală eligibilă a alocării financiare fiind de 57.730.000,00 euro. În luna decembrie, MIPE a virat tranşa a IV‑a de 250 lei, pentru aprox 2,4 milioane de beneficiari. Toţi cei 1.188.852 beneficiari au primit două pachete de 24 kg cu produse alimentare de bază reprezentând tranşele IV şi V de alimente acordate prin proiectul demarat în 2020 şi finanţat prin POAD. Pachetele conţin 12 alimente de bază (38 de unităţi) şi provin de la producători din România, cea de‑a VI‑a tranşă urmând a fi distribuită în primăvara anului viitor.

Proiectul are un buget total de 235 milioane euro şi presupune livrarea a 7.133.112 pachete de câte 24 kg. Românii vulnerabili vor primi sprijin în valoare de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, mai anunţă MIPE. Astfel, s‑au efectuat demersurile legale pentru ca românii vulnerabili să fie sprijiniţi din 2023 pentru compensarea preţurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe:- 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023; – 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023. Vor beneficia de măsură: pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei; familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat. ”Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei, din Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Regional pentru perioada de programare 2014–2020. 360.000 de copii au primit sprijin pentru îmbrăcăminte şi rechizite.

Pentru contracararea scăderii generale a standardului de viaţă şi a apariţiei unor grupuri sociale vulnerabile, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene continuă să implementeze măsuri care să să preîntâmpine şi să compenseze efectele sociale destructive, cauzate de contextul macroeconomic, asupra grupurilor aflate în situaţie de risc. În acest sens, pentru anul şcolar 2022–2023 aproximativ 360.000 de preşcolari şi elevi eligibili au primit ajutorul de 500 de lei pentru rechizite şi îmbrăcăminte. MIPE precizează că ”pentru anul şcolar 2022–2023 primesc ajutor pentru rechizite şi îmbrăcăminte 405.000 preşcolari şi elevi, faţă de 245.000 beneficiari în anul şcolar precedent”. Beneficiază de sprijinul în valoare de 500 de lei: Copiii din învăţământul de stat preşcolar, cu condiţia ca venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură (298 lei); Elevii din învăţământul de stat primar şi gimnazial, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară (1.275 lei). De asemenea, MIPE a creat cadrul legal pentru ca, Prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, să se finanţeze acordarea de tichete sociale pe suport electronic pentru nou-născuţi, în valoare nominală de 2000 de lei, celor mai dezavantajate mame, inclusiv mamelor cetăţeni străini sau apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Astfel, 15.000 de cupluri mamă – nou-născut, provenite din medii dezavantajate din punct de vedere socio-economic, vor beneficia de sprijin material pe baza tichetelor sociale pe suport electronic. Măsuri pentru creşterea ocupării în rândul persoanelor vulnerabile au inclus: 7 milioane de euro pentru subvenţionarea locurilor de muncă pentru tinerii NEET. Apelul de proiecte ”Măsuri pentru tinerii NEET II- Subvenţionarea locurilor de muncă” derulat prin Programul Operaţional Capital Uman sprijină acţiunile de subvenţionare a locurilor de muncă pentru încadrarea în muncă a unui număr de 972 de şomeri tineri cu vârsta cuprinsă vârsta între 16 şi 29 ani, cu accent pe cei din mediul rural şi pe cei aparţinând minorităţii roma, 60 de milioane de euro pentru formare profesională în meserii de bază. Prin apelul de proiecte ”Stimularea mobilităţii şi subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomeri şi persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural” derulat prin POCU sunt susţinute acţiunile de subvenţionare a locurilor de muncă pentru încadrarea în muncă a unui număr de 8.444 de persoane. De asemenea, peste 22.000 de persoane din aceeaşi categorie vor beneficia de sprijin prin furnizarea de servicii specializate pentru stimularea ocupării ca urmare a lansării apelului de proiecte ”Îmbunătăţirea nivelului de competenţe profesionale şi creşterea gradului de ocupare a şomerilor şi persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieţei muncii”.

Potrivit MIPE, ca urmare a accelerării procesului de pregătire, începând cu data de 01.04.2022 au fost aprobate 13 proiecte de dezvoltare a infrastructurii de apă/apă uzată cu o valoare totală cumulată de circa 2 miliarde EUR şi o valoare eligibilă de 1,5 miliarde EUR, după cum urmează: 6 proiecte etapizate (Braşov, Călăraşi-Ialomiţa, Euro Apavol, Tulcea, Vaslui,Vâlcea) – etapa I POIM, etapa a II‑a urmând să fie finanţată din PDD 4 proiecte semnate în baza prevederilor OUG 109/2022: Caraş-Severin, Hunedoara, Matca – Galati, Prahova, 3 proiecte nemajore POIM: Ilfov-Afumati-Ganeasa, Ilfov-Snagov, Valea Nirajului. ”La 25 iulie, Comisia Europeană anunţa oficial aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic naţional prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru Politica de Coeziune 2021–2027. Pentru noul cadru financiar multianual, ţara noastră a pregătit 16 programe, 8 naţionale şi 8 regionale, care au fost rând pe rând aprobate de Comisia Europeană.

Astfel, după aprobarea oficială a Programului Transport, la 20 decembrie, toate programele pentru 2021–2027 au primit aviz pozitiv din partea Comisiei Europene. Prin aprobarea programelor în cursul acestui an, România evită riscul pierderii a 5,2 miliarde euro. Toate investiţiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor şi a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor şi nevoilor, inclusiv la nivel microregional, şi cuprind domenii precum ocupărea forţei de muncă, infrastructură, educaţie, locuinţe, sănătate, servicii sociale şi pentru îngrijire de lungă durată”, mai precizează ministerul. Potrivit MIPE, a fost reglementată atribuirea prerogativelor de putere publică pentru exercitarea atribuţiilor specifice rolului de autoritate de management de către Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, în sensul în care acestea emit acte administrative cu caracter individual în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării regionale, care sunt asimilate, din punct de vedere juridic, actelor administrative definite în legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. De asemenea, au fost adaptate reglementările privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora la structura sistemului de management şi control pentru noua perioadă de programare 2021–2027 (OUG nr. 97/2022 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 66/2011) şi a fost creat cadrul legal care să permită finalizarea proiectelor care nu se închid în perioada de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014–2020 din cauza unor circumstanţe obiective justificate, prin completarea finanţării externe nerambursabile, cu fonduri de la bugetul de stat corespunzătoare activităţilor ce urmează a se realiza după această dată (OUG nr. 141/2022). În privinţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ”prima cerere de plată, aprobată şi achitată, a doua cerere de plată, trimisă către COM”.

România a solicitat o prefinanţare de 13% din contribuţia financiară şi 13 % din împrumut, astfel că în ianuarie 2022 au fost virate în contul Băncii Naţionale 3,79 miliarde euro. La sfârşitul lunii mai, România a depus prima cerere de plată cu o sumă totală de 2,56 miliarde euro (componenta de grant cca. 1,77 miliarde şi componenta de împrumut – 0,78 miliarde). În data de 27 octombrie Comisia Europeană, în urma evaluării pozitive privind îndeplinirea celor 21 de ţinte şi jaloane cu termen de realizare trimestrul 4, 2021, a virat în conturile Băncii Naţionale de 2,56 miliarde euro”, spune instituţia.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut. ”În urma scăderii sumei aferente prefinanţării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranşa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2.808.089.841 euro (1.868.317.381 Euro – sprijin financiar nerambursabil şi 939.772.460 Euro – sprijin sub formă de împrumut). Depunerea celei de‑a doua cereri de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost condiţionată de îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental. Cea de treia cerere de plată presupune îndeplinirea a 79 de ţinte şi jaloane cu termen de realizare trimestrul 3 şi trimestrul 4, 2022, în valoare de 2,73 miliarde euro (din care a fost scăzută prefinanţarea). Aşadar, primii ani de implementare a PNRR, sfârşitul anului 2021, anul 2022 şi începutul anului 2023, înseamnă pentru România îndeplinirea unui total de 151 de ţinte şi jaloane şi depunerea primelor 3 cereri de plată care vor debloca un total de 11,88 de miliarde euro”, spune ministerul.

MIPE mai afirmă că coordonatorii de reformă şi/sau investiţii vor lansa in perioada următoare (până la sfârşitul lunii mai) un număr de 49 apeluri în valoare de 9.226.870.000 Euro finanţate din PNRR.

Vezi si alte articole...