Miza acestei Conferinţe a fost prezentarea ”Planului Mattei”, denumit cu numele lui Enrico Mattei, fondatorul gigantului public energetic italian ENI care, în anii ’50, preconiza un rapot de cooperare cu ţările africane prin ajutarea acestora să-şi dezvolte resursele naturale.
Acest plan ”poate conta pe o donaţie iniţială de peste 5,5 miliarde de euro de credite, donaţii şi granţii”, a anunţat Meloni în deschiderea Conferinţei, fără să precizeze pe ce perioadă de timp se desfăşoară această sumă.
Preşedintele Comisiei Uniunii Africane (UA), Moussa Faki Mahamat, asubliniat că ”agricultura, infrastructurile, mediul, energia, sănătatea, educaţia şi digitalizarea formează promul pluton al priorităţilor noastre”.
El a subliniat că ”ne-am fi dorit să fi fost consultaţi înainte”, asupra planului, însă a anunţat că ”Africa este dispusă să discute conţinutul şi modalităţile punerii lui în aplicare”.
Italia, care prezidează în acest an Grupul Celor Şapte (G7) mai dezvoltate ţări, s-a angajat să transforme dezvoltarea Africii într-o temă centrală a mandatului său, în parte cu scopul de a-şi creşte influenţa pe un contnent pe care puteri ca China, Rusia, Turcia, India şi Japonia şi-au sporit greutatea politică.
Reprezentanţi ai peste 25 de ţări au sosit la sediul Senatului, alături de reprezentanţi ai unor agenţii ONU şi instituţii internţionale ca Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU.
Şi-au anunţat prezenţa preşedinţii Tunisiei Kais Saied, Senegalului Macky Sall, Comorelor, Republicii Congo, Eritreei, Ghanei, Kenyei, Mauritaniei, Mozambicului şi Zimbabwe. Ţări ca Alegeria, Ciad, Egipt şi Republica Democratică Congo au trimis miniştri.
”Este esenţial să acţionăm în deplină sinergie pentru a profita de numeroasele resurse naturale de care dispune Africa nu doar pentru a dezvolta şi mai mult continentul, pentru a ne consolida parteneriatul, ci şi pentru a pune capăt fluxurilor migratorii adesea sângeroase ale africanilor”, a declarat preşedintele UA, Azali Assoumani, din Comore.
Roma speră să implice toţi aceşti actori internaţionali în implementarea planului său pe axe ale dezvoltării variate ca educaţia, sistemele de sănătate sau apă.
Însă experţi estimează că Italia ar putea întâmpina dificultăţi în a obţine susţinerea Uniunii Europene (UE), care a prezentat, în 2022, un plan de ajutoarare a Africii în sumă de 150 de miliarde de euro.
Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen consideră că planul italian este ”complementar” celui al UE.
READMINSIA MIGRANŢILOR
Şefa guvernului italian, care a ajuns la putere în 2022 cu un program antimigraţie, speră să transforme Italia într-un ”pod” între UE şi Africa, prin asigurarea Uniunii unor noi căi de aprovizionare cu resurse energetice, iar Africii investiţii masive.
Franţa şi China, în 2021, iar apoi Rusia în 2023, au organizat, de asemenea, summituri cu Africa.
Aproximativ 40 de organizaţii ale societăţii civile africane anunţă că se tem de faptul că obiectivul acestui plan este pur şi simplu ”să crească accesul Italiei la gaze naturale fosite africane în profitul UE şi să consolideze rolul întreprinderilor italiene în exploatarea resurselor naturale şi umane ale Africii”.
În privinţa migraţilor, Planul Mattei prevede o abordare a factorilor ”de stimulare” şi de convingere a ţărilor de origine să semeneze acorduri de readmisie cu privire la migranţii respinşi.
În pofida angajamentelor lui Meloni de a opri ambarcaţiunile din Africa de Nord, debarcările în Italia au crescut puternic de când se află în funcţie, de la aproximativ 105.000 migranţi în 2022 la aproape 158.000 în 2023.
De la începutul lui 2024, aproape 100 de migranţi au murit sau au fost daţi dspăruţi, a anunţat luni Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM).