Specialiştii reiterează că activitatea seismică nu poate fi prezisă, nici măcar cu câteva secunde înainte de producerea unui cutremur.
Un cutremur extrem de mare a avut loc în sud-estul Turciei, în apropierea graniței cu Siria.
CITEŞTE ŞI: Cutremurul din Gorj a avut 94 de replici. Trei staţii seismice vor fi montate în zonă
Datele obținute de la seismometrele care măsoară zguduirea solului cauzată de undele seismice sugerează că acest eveniment, produs în dimineața zilei de 6 februarie, a avut o magnitudine de 7,8 pe scara magnitudinii de moment. Această zonă a Turciei este predispusă la cutremure, deoarece se află la intersecția a trei dintre plăcile tectonice care alcătuiesc scoarța terestră: plăcile Anatoliană, Arabă și Africană.
Arabia se deplasează spre nord în Europa, ceea ce face ca placa Anatoliană (pe care se află Turcia) să fie împinsă spre vest. Mișcarea plăcilor tectonice crește presiunea pe zonele de falie de la granițele lor. Eliberarea bruscă a acestei presiuni este cea care provoacă cutremurele și trepidațiile solului.
„Avem tendința de a ne gândi la energia cutremurelor ca provenind dintr-o singură locație, sau epicentru, dar acestea sunt de fapt cauzate de mișcarea de-a lungul unei zone de falie. Cu cât cutremurul este mai mare, cu atât mai mare este zona de falie care se va fi deplasat. Pentru ceva atât de mare ca acest cutremur cu magnitudinea 7,8, este probabil să se fi produs o mișcare pe o zonă de aproximativ 190 km lungime și 25 km lățime. Acest lucru înseamnă că zguduirea va fi resimțită pe o suprafață foarte mare”, explică Jenny Jenkins, profesor asistent de seismologie la Universitatea Durham.
Niciun cutremur nu poate fi prezis.
„Tot consensul științific internațional este că nu există predicție seismică”, spune Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, ONG axat pe găsirea și implementarea de proiecte de conștientizare a riscului seismic.
Este important să ne gândim la construcția clădirilor. Multe dintre ele „s-au prăbușit ca niște clătite”.
„Acest lucru se întâmplă atunci când pereții și podelele nu sunt suficient de puternice; fiecare etaj se prăbușește vertical peste cel de dedesubt”, lăsând puține șanse de supraviețuire locuitorilor, a adăugat vulcanologul Bill McGuire de la universitatea UCL.
„Nu este neobișnuit să vezi o clădire în picioare fără prea multe pagube, iar următoarea complet aplatizată din cauza unei construcții îndoielnice sau a unor materiale de proastă calitate”, a spus el.
Sursa: The Conversation, International & Libertatea, România