sâmbătă, iunie 15, 2024

Nu știm ce mâncăm, dar asta nu e o mare noutate. Ce e de făcut

MedicalNu știm ce mâncăm, dar asta nu e o mare noutate. Ce e de făcut

Deși mâncăm peste 30.000 de specii de plante și animale, nu știm prea multe despre ce conține această hrană, la nivel molecular, scrie Science. În prezent, specialiștii în nutriție cunosc doar câteva componentele moleculare de la cele mai comune alimente, dar despre marea majoritate nu se știe nimic.

O nouă bază de date își propune să reducă acest decalaj al informației. Baza de date, parte a unui proiect numit Periodic Table of Food Initiative (PTFI), își propune să documenteze gama largă de biomolecule găsite în alimente, iar scopul declarat ar fi acela de a sprijini eforturile de îmbunătățire a agriculturii, nutriției și sănătății oamenilor.

„Planeta noastră are această biodiversitate comestibilă incredibilă”, a declarat Selena Ahmed, etnobotanist la Montana State University și director global al PTFI la American Heart Association (AHA). Însă majoritatea compușilor din plante, carne, peștele și produsele lactate pe care le consumăm nu au fost niciodată identificați și reprezintă „materia întunecată a alimentelor”, a spus Chi-Ming Chien, cofondatorul Verso Biosciences.

Studiu a adunat informații despre aproximativ 500 de alimente, și are în vedere încă 1600. Unul dintre exemplele folosite de cercetători, quinoa, conține 6000 de proteine ​​distincte, în mare parte desemnate prin șiruri criptice de numere și litere.

Spre deosebire de tabelele anterioare de compoziție a alimentelor – care s-au concentrat pe macronutrienți, cum ar fi grăsimile, proteinele și carbohidrații – noua bază de date include informații despre un grup mult mai larg de compuși, inclusiv micronutrienți și metaboliți specializați, dintre care unii pot ajuta la prevenirea bolilor. 

Pentru a colecta aceste date, PTFI a colaborat cu peste 20 de laboratoare de cercetare la nivel global.

„Cu o populație [mondială] în creștere rapidă… creșterea suficientă a hranei a fost în mod clar o prioritate urgentă”, a spus Bruce German, director al Institutului Foods for Health și președinte al consiliului consultativ al PTFI. Dar consolidarea agriculturii în mai puține culturi cu randament ridicat a sărăcit dietele în unele părți ale lumii și a contribuit la mortalitate. Pentru a ajuta la corectarea acestui lucru, inițiativa concentrează atenția asupra plantelor alimentare indigene mai puțin cunoscute.

Pe lângă construirea bazei de date a componentelor alimentare, PTFI este implicată în mai multe proiecte de cercetare. Unul condus de etnobotanistul Alex McAlvay de la Grădina Botanică din New York examinează practicile din Wollo Highlands din Etiopia. Acolo, fermierii au semănat amestecuri de diferite tipuri de semințe în aceleași câmpuri, o practică care ajută la protejarea împotriva eșecului culturilor în timpul secetei și infestărilor cu insecte. 

Strategia ar putea avea, de asemenea, beneficii pentru sănătate „Atunci când diferite culturi sunt plantate împreună, recoltate împreună și consumate împreună, ele par să fie complementare din punct de vedere nutrițional, conducând la o dietă mai bună”, spune McAlvay.

Inițiativa ar putea „aduce [cercetarea] nutriției în secolul 21”, spune Jess Fanzo pentru Science, expert în sisteme alimentare la Universitatea Columbia, care nu este implicat în proiect. Nu numai că va ajuta la formarea oamenilor de știință din întreaga lume, dar va încuraja și adoptarea de „standarde globale uniforme pentru analiza alimentelor”, care vor face posibilă compararea rezultatelor generate în diferite laboratoare.

Articolul Nu știm ce mâncăm, dar asta nu e o mare noutate. Ce e de făcut apare prima dată în Money.ro.

Vezi si alte articole...