Cel puțin parțial, criza „deficitului” este manufacturată – adică fabricată, amplificată, exagerată. România are o problemă serioasă cu deficitul, dar nu are una existențială.

Comparațiile cu Grecia sunt pur și simplu deplasate. Cu toată datoria uriașă pe care o are, România se încadrează mai degrabă într-o medie europeană decât să iasă din pluton.

E adevărat că deficitul este mare, dar aproape toate țările europene sunt în deficit. Polonia, spre exemplu, se află într-un deficit care va crește și în 2025, cauza evidentă fiind programul de înarmare. În ultima vreme și Bulgaria raporta un deficit mare. Alte țări au deficite mai mari, spre exemplu Franța, dar nu se pune problema să zici ceva rău despre dulăi.

Nu poate fi o întâmplare că tocmai țările din Est înregistrează deficite în creștere pe fondul efortului impus de război și legat de programele de înarmare.

Dacă ne uităm la cifrele absolute, cel puțin potrivit MF, în 2024 România a avut venituri totale de 574,60 mld lei. Din acestea, cheltuielile cu urâții bugetari au fost de 164,60 mld lei, adică 9,% din PIB și 28% din venituri. Cheltuielile cu pensiile și asistența socială au fost de 223,93 mld lei, adică 38,9% din venituri. Dar care au fost principalele surse ale veniturilor din 2024?

În efortul de a culpabiliza bugetarii și pensionarii, de a pune problemele deficitului exclusiv pe seama cheltuielilor cu salariile și pensiile, poate ați văzut genul de știre manipulatoare tip „din 10 lei obținuți la buget, 8 se duc pe salarii și pensii”.

Da, doar că lipsește ceva esențial: de unde au fost obținuți cei 10 lei? Impozitul pe profit aduce doar aproximativ 6,3% din veniturile totale; impozitele pe salarii și venituri aduc 8,5%, iar aici, evident, sunt incluse și salariile și veniturile bugetarilor. Cele mai multe venituri sunt obținute din TVA (21%) și contribuții la asigurări, respectiv 33%. Firește că atât la TVA, cât și la contribuții la asigurări, o parte consistentă e obținută de la bugetari.

Din cei aproape 5 milioane de salariați activi, 1,3 sunt în sistemul de stat. Așadar, din cei 10 lei obținuți la buget, o parte foarte consistentă provin din impozitele și contribuțiile plătite anume de acești angajați, precum și din accizele și TVA-ul plătit prin consumul lor.

Citește și