duminică, aprilie 14, 2024

Droguri în showbiz. Natalia Mateuț, audiată la DIICOT

Natalia Mateuț, starleta de la Xtra Night...

Monica Macovei a fost condamnată, pentru accidentul de la Mangalia. Ce urmează acum

Monica Macovei a fost condamnată, pentru accidentul...

Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024, dezbătute de speakeri de top în 7 martie, la un eveniment News.ro

EconomiePerspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024, dezbătute de speakeri de top în 7 martie, la un eveniment News.ro

Speakerii invitaţi să ia cuvântul sunt:

MARCEL BOLOŞ – Ministrul Finanţelor

ADRIAN CÂCIU – Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

ALIN MARIUS ANDRIEŞ – Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor Publice

DANIEL DĂIANU – Preşedinte, Consiliul Fiscal,

CIPRIAN DASCĂLU – Economist Şef, Banca Comercială Română

FLORIAN LIBOCOR – Economist Şef, BRD Groupe Société Générale

IONUŢ DUMITRU – Economist Şef, Raiffeisen Bank

GABRIEL BIRIŞ – Co-Managing Partner, Biriş-Goran

FLORIN JIANU – Preşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

De asemenea, la eveniment vor fi prezenţi reprezentanţi ai instituţiilor, companiilor, camerelor de comerţ, asociaţiilor profesionale, analişti, avocaţi şi consultanţi de business.

Temele propuse pentru dezbateri sunt:

Perspective macro pentru economia României – Care sunt estimările specialiştilor pentru principalii indicatori?

Cum poate fi menţinut şi chiar crescut ritmul dezvoltării economice?

PNRR – foaia de parcurs pentru dezvoltarea şi modernizarea economiei. Măsuri pentru mărirea capacităţii de absorbţie. Impulsionarea investiţiilor.

Aportul mediului privat la creşterea economică. Cum contribuie marile companii, dar şi IMM-urile.

Noile taxe şi impozite valabile de la 1 ianuarie 2024. Evaluare şi ce alte modificări mai sunt necesare? Taxarea averilor.

Regimul fiscal al microîntreprinderilor şi IMM – Sfaturi pentru antreprenori în contextul economic dificil.

Îmbunătăţirea colectării TVA. Digitalizarea colectării taxelor şi impozitelor. Implementarea E-factura.

Este  nevoie de un nou Cod Fiscal? Impozit progresiv sau cota unică?

România are probleme economice remanente din anii anteriori, care se perpetuează în 2024, în special legate de încasările la bugetul de stat şi deficitul mare, dificultăţile fiind provocate şi de inflaţie şi de o serie de factori pe care nu îi controlează în totalitate, cum ar fi şi cei externi legaţi de războiul din Ucraina. Creşterea economică a încetinit nu numai în România, ci şi în alte ţări europene, care sunt parteneri de afaceri şi comerciali, ceea ce are efect asupra situaţiei economice. Anul 2024 va fi dificil pentru economia mondială, iar inflaţia va rămâne la un nivel ridicat, chiar dacă este estimată o scădere în a doua parte a anului.

Potrivit raportului “Perspective Economice Globale”, publicat de Banca Mondială în ianuarie 2024, economiile în curs de dezvoltare vor înregistra o creştere mai redusă decât media ultimului deceniu, cu o prognoză de 3,9%, cu peste un punct procentual sub nivelul anterior estimat, iar estimările privind creşterea economică a României au fost revizuite uşor în jos pentru următorii ani. Pentru România prognoza pentru 2024 este de 3,3%, reflectând o scădere cu 0,8 puncte procentuale şi, respectiv, cu 0,6 puncte în comparaţie cu estimările anterioare, însă rămâne printre cele mai mari din UE. Perspectivele pentru 2025 ale Băncii Mondiale indică o creştere economică de 3,8% pentru România, reprezentând de asemenea o scădere de 0,3 puncte faţă de prognozele anterioare, fiind peste media UE. În regiune, alte ţări au estimări diverse: Polonia ar putea înregistra o creştere de 2,6%, Bulgaria de 2,4%, Croaţia de 2,7%, Republica Moldova de 4,2%, Serbia de 3%, iar Rusia de 1,3%. Comisia Europeană a estimat o creştere economică pentru România în 2024 de 3,1% din  PIB şi un deficit bugetar de 5,3% din PIB.

Bugetul de stat al Guvenului Ciolacu prevede o creştere economică de 3,4% pentru anul 2024, a doua din UE şi un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru 2024, respectiv 5% din PIB. Investiţiile publice ar urma să fie de circa 7,2% din PIB, bazate pe atragerea fondurilor UE şi pe investiţii de la buget. Guvernul este optimist pentru 2024, dar economiştii au păreri împărţite privind perspectivele economice ale României pe termen scurt, opinând că economia va creşte moderat, însă vor fi probleme bugetare, amplificate de anul electoral. Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrage atenţia că PIB-ul va creşte mai puţin faţă de estimări şi că deficitul bugetar ar putea ajunge la 6,4% din PIB în 2024, deoarece este un an electoral încărcat, iar promisiunile au fost foarte mari.

Pe de altă parte, analizele externe arată că România, alături de Polonia, are un potenţial de creştere economică remarcabil, mult mai mare decât economiile europene din vest, care au constrângeri de dezvoltare mai mari, dar care sunt totuşi mult mai stabile. Astfel, România, care era una dintre cele mai sărace ţări europene, a redus decalajul faţă de vecini pentru a deveni a doua mare economie din estul continentului, după Polonia, apreciază analiştii internaţionali. Mai mult, România deja depăseşte Ungaria la unii indicatori economici şi unele analize susţin că va ajunge Polonia.

Cu toate acestea, bugetul de stat are nevoie de venituri efective mai mari în urma măsurilor sociale, dar şi pentru combaterea efectelor inflaţiei şi creşterii preţurilor pentru a nu se mări deficitul, iar politicienii din coaliţia de guvernare şi Guvernul au introdus noi taxe care să aducă bani la buget, în paralel cu implementarea PNRR şi creşterea sumelor bugetare alocate investiţiilor. 

Anul 2024 a venit cu taxe şi impozite mai mari pentru unele categorii de români, antreprenori, salariaţi sau liber profesionişti. Începând de la 1 ianuarie 2024 regimul de taxare al microîntreprinderilor şi IMM-urilor s-a schimbat, fiind introduse noi paliere de la care taxarea este mai mare. A avut loc creşterea TVA pentru o serie de produse şi servicii şi s-a impus un impozit suplimentar de 2% pentru bănci, 1% pentru multinaţionale şi 0,5% pentru producătorii de petrol şi gaze. În plus, au crescut taxele pe proprietăţi cu rata inflaţiei şi s-a introdus o taxă pe lux. A crescut şi TVA pentru achiziţia locuinţelor noi şi accizele la o serie de produse.

Salariul minim pe economie a crescut de la 3.000 lei la 3.300 de lei brut, de la 1 ianuarie 2024, iar de la 1 iulie va fi 3.700 lei. Salariile angajaţilor din sistemul public au crescut cu 5%. Pensiile au fost indexate cu rata inflaţiei de 13,8%, urmând să fie recalculate la 1 septembrie, înainte de alegeri.

O problemă majoră o reprezintă colectarea taxelor, în special a TVA, unde România este campioană europeană la proasta colectare şi de aceea se vorbeşte tot mai mult despre combaterea mai puternică a evaziunii fiscale şi se insistă pe digitalizare. Relaţiile contribuabililor şi firmelor cu instituţiile statului şi cu Fiscul se digitalizează, noul sistem e-Factura devenind obligatoriu pentru firme de la 1 ianuarie 2024, însă procesul se desfăşoară încă lent şi este îngreunat de neclarităţi şi birocraţie.

Primul-ministru şi ministrul Finanţelor au promis că nu vor mai fi creşteri de taxe şi impozite în 2024, dar unii analişti susţin că acestea vor fi în 2025, după anul electoral, pentru reechilibrarea bugetului şi încadrarea deficitului bugetar în 3%, conform cerinţelor UE.

Evenimentul va fi televizat de Profit News TV, iar Agenţia de presă News.ro va transmite ştiri care vor reflecta intervenţiile speakerilor.

Mai multe detalii despre eveniment la:

Vezi si alte articole...