miercuri, aprilie 17, 2024

PwC: Controalele Antifraudă cu Inspecţia Muncii s-au intensificat în anumite zone. E-transport şi e-factura atrag sancţiuni contravenţionale tot mai intens

EconomiePwC: Controalele Antifraudă cu Inspecţia Muncii s-au intensificat în anumite zone. E-transport şi e-factura atrag sancţiuni contravenţionale tot mai intens

”Controalele Antifraudă în tandem cu Inspecţia Muncii la companiile de ridesharing sau anumite companii de curierat s-au intensificat, iar persoanele fizice cu averi mari au fost clar identificate de ANAF şi ar putea avea obligaţii fiscale suplimentare. O dată cu creşterea sarcinii fiscale în 2023, pare că legiuitorul are intenţia de a creşte şi presiunea penală în 2024. Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (Directiva PIF) a fost transpusă deficitar. ANAF utilizează intensiv e-transport şi e-factura pentru a colecta bani din sancţiuni contravenţionale. Iar informaţiile din fişierele SAF-T ar putea fi valorificate atât în inspecţii fiscale, cât şi în verificări documentare”, arată PwC Romania, într-un comunicat.

Aceste subiecte au fost discutate în cadrul Conferinţei anuale de Taxe PwC România în cadrul Panelului III de către Dan Dascălu, partener D&B David şi Baias, Bogdan Cârpă-veche, director PwC România, Mihai Boian şi Ana-Maria Iordache, parteneri D&B David şi Baias.

”Am văzut că se intensifică în ultima vreme controalele derulate în tandem de către Inspecţia Muncii şi Direcţia Generală de Antifraudă care au vizat cu precădere companiile de ridesharing sau companii de curierat din zona alimentelor care folosesc aplicaţii mobile. Concluziile arată destul de clar că în aceste domenii s-au identificat venituri subdeclarate sau care nu au fost declarate deloc. Doar în cazul unei singure companii s-a impus o obligaţie fiscală suplimentară de aproximativ 10 milioane de lei, deci consecinţele pot fi semnificative şi de aceea credem că merită o atenţie deosebită încadrarea activităţii. Nu este foarte simplu să determinăm dacă activitatea este independentă sau dependentă, dar având în vedere evoluţiile recente trebuie să ne uităm cu mai multă atenţie pe această zonă de contractori, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt societăţi comerciale, în special cu asociat unic şi care nu au alţi angajaţi”, spune Bogdan Cârpă-veche, director PwC Romania.

Mai este o măsură care a făcut mare zarvă, cu aplicabilitate din acest an, această cotă de impozitare majorată la 70% pentru veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu a fost identificată.

”Faptul că măsura a fost aprobată anul trecut, dar se aplică începând cu 1 iulie 2024, reprezintă, din perspectiva autorităţilor, o fereastră de oportunitate pentru persoanele fizice care nu şi-au declarat veniturile până acum, să o facă, astfel încât să nu intre în categoria persoanelor fizice cu risc fiscal”, adaugă el.

27% dintre persoanele fizice verificate au primit o decizie de impunere.

De anul trecut avem o definiţie a persoanelor fizice cu averi mari. Persoanele fizice cu averi mari au fost identificate clar, vor fi notificate şi, suplimentar, sunt nişte proceduri de conformare voluntară care vor fi aplicate. Doar anul trecut au fost încheiate peste 800 de verificări la nivelul persoanelor fizice, care s-au finalizat cu destul de multe decizii de impunere.

”27% dintre persoanele fizice verificate au primit o decizie de impunere, care totalizat ar trebui să aducă statului venituri suplimentare de peste 100 de milioane de lei. Deci, impactul este semnificativ dacă ne gândim că doar o mică parte din aceşti contribuabili au fost verificaţi”, mai spune el.

Potrivit datelor ANAF, există aproximativ 900.000 de persoane fizice care declară anual venituri din investiţii, activităţi independente sau chirii, iar experienţa practică a ANAF indică faptul că există segmente ale populaţiei de contribuabili care au un grad relativ redus de conformare fiscală.

La rândul său, Mihai Boian, partener D&B David şi Baias, afirmă că deodată cu creşterea sarcinii fiscale în 2023, pare că legiuitorul are intenţia de a creşte şi presiunea penală în 2024.

”Nu este o surpriză pentru nimeni că zona energiei a fost un subiect extrem de bine cotat şi preferat al organelor fiscale, în principal de autorităţile antifraudă. Acestea din urmă au înregistrat încasări generoase la buget anul trecut, motiv pentru care credem că şi în 2024 industria energiei va fi unul important pe agenda organelor fiscale şi va face obiectul controalelor. În esenţă, vedem două direcţii pe zona de energie, una este contribuţia de solidaritate şi contribuţia către fondul de de tranziţie energetică, mai ales faţă de împrejurarea că neclaritatea legislaţiei aplicabile nu a fost încă înlăturată. Chiar dacă suntem cu aceste problematici şi în instanţă, iar unele instanţe au şi suspendat la executare acte de impunere emise de organele fiscale, credem că disputele vor continua şi nu ne rămâne decât să sperăm să vină că acestea se vor soluţiona în sensul argumentelor invocate, iar sumele achitate de către contribuabili fără a fi datorate să fie restituite, împreună cu dobânzile aferente”, declară Mihai Boian.

O altă sursă mare de inspecţii în zona energiei este impozitul suplimentar care a fost introdus în legislaţie în mod total netransparent, fără ca legiuitorul să arate în vreun fel care a fost motivul şi care a fost raţiunea instituirii acestui impozit.

”Dacă aplicăm mecanic textul care reglementează impozitul suplimentar, am ajunge să taxăm suplimentar activităţi care nu sunt cele din petrol, din sectorul petrol şi gaze, doar pentru faptul că acel contribuabil le desfăşoară, în plus faţă de activităţile de distribuţie din domeniul energiei, supuse unui tratament de exceptare”, explică Mihai Boian.

Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (Directiva PIF) a fost transpusă deficitar, potrivit acestuia.

”Pare că o dată cu creşterea sarcinii fiscale din 2023, legiuitorul are intenţia de a creşte şi presiunea penală în 2024. După cum bine ştiţi, în mai 2023, Directiva PIF a fost transpusă în România, însă modalitatea în care de transpunerea în legislaţia evaziunii fiscale a fost una cu totul deficitară. În plus, se are în vedere ca pentru greşeli în întocmirea deconturilor de TVA să fie atrasă cercetarea sau să fie iniţiată cercetarea penală chiar şi pentru tranzacţii naţionale. De asemenea, s-a ajuns şi la incriminarea nereţinerii la sursă, deşi mediul de afaceri, după cum ştiţi, de ani de zile se luptă cu statul român să nu incrimineze această chestiune, care reprezintă esenţialmente o dispută de ordin fiscal. De această dată este într-un proiect care este aprobat de Parlament, dar nu a intrat în vigoare şi rămâne să vedem care va fi rezultatul la Curtea Constituţională şi mai departe la preşedintele României”, declară el.

Deşi în 2020, se reuşise într-un final separarea celor două proceduri penale şi fiscale, pare că intenţia legiuitorului se schimbă şi vor fi amestecate din nou, astfel încât, dacă va intra în vigoare acest proiect, penalul va soluţiona chestiuni fiscale, adică va soluţiona dacă există sau nu obligaţia de reţinere la sursă, dacă s-a întocmit sau nu un decont corect, potrivit legislaţiei de TVA. În schimb, organele fiscale pare că vor putea şi vor avea competenţe similare unor veritabile organe judiciare prin evaluarea situaţiei fiscale, cu consecinţe în plan penal.

De asemenea, Ana-Maria Iordache, partener D&B David şi Baias, este de părere că ANAF utilizează intensiv e-transport şi e-factura pentru a colecta bani din sancţiuni contravenţionale.

”Dacă ne uităm la ce se întâmplă cu instrumentele digitale, e- transport şi e-factura, vedem că ANAF le utilizează intensiv pentru a aduna bani în 2024. Vedem cum sancţiunile, amenzile, confiscările prin utilizarea acestor instrumente devin o nouă formă de impunere, având în vedere că sumele colectate sunt semnificative şi nu o spunem noi, o spun chiar statisticile ANAF. Numărul amenzilor contravenţionale sau sancţiunilor contravenţionale impuse a crescut cu 32% faţă de anul anterior, iar valoarea sumelor stabilite prin aceste procese verbale de contravenţie a crescut cu o 1001% faţă de anul anterior. Deci se detaşează clar trendul acesta de a colecta bani pe calea sancţiunilor contravenţionale.  Legislaţia privind e-factura şi e-transport prevede acum amenzi mult mai mari, mai semnificative, pe care nu le vom mai putea ignora. Am văzut situaţii de procese verbale în care au fost impuse măsuri complementare de confiscare de milioane şi zeci de milioane de lei”, afirmă Ana-Maria Iordache, partener D&B David şi Baias.

Potrivit acesteia, dacă ne uităm la statisticile ANAF, care arată că pentru prima jumătate a anului 2023 s-au efectuat peste 600.000 de controale în trafic, putem să ne imaginăm cum am ajuns la acel procent de creştere.

”Ce facem însă dacă totuşi suntem într-o situaţie în care avem un astfel de proces verbal de contravenţie? Avem şi aici câteva soluţii. Pe de o parte, trebuie să spunem că sunt o serie de argumente ce pot fi invocate, atât de ordin procedural, cât şi de ordin substanţial. Ar trebui să avem în vedere deja mult dezbătuta neconstituţionalitate a aplicării în mod automat a măsurii confiscării. Şi aici rămâne să vedem ce va spune Curtea Constituţională cu privire la acest aspect, pentru că deja am invocat excepţia de neconstituţionalitate cu privire la legislaţia e-transport şi urmează ca acest aspect să fie soluţionat în faţa Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, se ridică întrebarea în ce măsură este proporţională aplicarea amenzii la limita maximă a plafonului prevăzut de lege, în condiţiile în care avem totuşi un principiu al proporţionalităţii care trebuie respectat şi, de asemenea, raportarea la scopul legii, care este evitarea fraudelor, iar amenda aplicată automat la limita maximă se realizează, de regulă, fără analizarea circumstanţelor particulare ale fiecărui caz în parte. Şi, nu în ultimul rând, tot din perspectivă procedurală, trebuie analizat care este de fapt plafonul maxim de amendă ce poate să fie aplicat unui contribuabil în cazul concursului de fapte contravenţionale sau a faptelor continue continuate, în funcţie de cum anume se vor califica acestea”, concluzionează ea.

În opinia lui Dan Dascălu, partener D&B David şi Baias, informaţiile din fişierele SAF-T ar putea fi valorificate atât în inspecţii fiscale, cât şi în verificări documentare.

”Au trecut doi ani de la implementarea SAF-T la nivelul marilor contribuabili şi, prin raportare la experienţa departamentului nostru de tehnologie, voi prezenta câteva aspecte de avut în vedere. Pe de o parte, ne asteptăm să înceapă aplicarea de amenzi. Deşi sumele sunt ceva mai mici decât în alte cazuri, nu sunt, totuşi, de neglijat, pentru că se va putea pune în discuţie inclusiv aplicarea amenzilor pe fiecare dintre declaraţiile SAF-T nedepuse. Sigur, avem căi de a contesta, de a discuta despre prescripţie şi o serie de alte aspecte precum limitarea amenzilor aplicate la dublu cuantumului maxim legal al lor – nu voi intra detalii asupra lor, dar trebuie să aveţi mare grijă. Pe de altă parte, analiza acestor date şi impactul cel mai mare vor avea loc în perioada care urmează şi ne aşteptăm ca ele să fie valorificate în inspecţii fiscale sau, mai rău, în verificări documentare. Se vor verifica încrucişat datele incluse în secţiunile SAF-T – şi anume eventualele diferenţe dintre balanţă şi Registrul jurnal, valoarea taxelor din documentele-sursă versus cele din Registrul jurnal. Se vor interpreta datele din SAF-T de către autorităţile fiscale şi nu trebuie să uităm că SAF-T conţine toate informaţiile contabile şi fiscale. Nu trebuie să uităm că acestea sunt transmise şi trebuie transmise într-un anumit format, urmând codificări şi reguli, iar declaraţia este pregătită în mod automat prin preluarea datelor din sistem. Iar de multe ori excepţiile sau corecţiile manuale nu sunt preluate în SAF-T. Or, ne aşteptăm ca însăşi ANAF să analizeze semiautomat, pe baza unor criterii prestabilite, aceste informaţii, coduri de taxă, codificări de clienţi”, spune Dan Dascălu, partener D&B David şi Baias.

Iar în această circumstanţă în care discutăm despre tehnologie, din cauza modului în care datele sunt înregistrate în sistemele contabile, este foarte posibil să apară diferenţe la nivel de conturi contabile, tranzacţii, declaraţii fiscale, iar datele raportate în SAF-T să nu corespundă cu cele din sisteme sau alte declaraţii fiscale.

„Atunci când discutăm despre verificări documentare, ne aşteptăm ca rezultatele acestora să se regăsească în sume pe care să le impună organele fiscale contribuabililor”, adaugă el.

 

Vezi si alte articole...