Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran a declanșat o criză majoră pentru comerțul global și a pus administrația Trump în situația de a cere sprijin aliaților din NATO. Politologul Radu Carp explică de ce apelul Washingtonului rămâne fără ecou și care sunt mizele strategice din spatele solicitării.

Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran a declanșat o criză majoră pentru comerțul global și a pus administrația Trump în situația de a cere sprijin aliaților din NATO. Politologul Radu Carp explică de ce apelul Washingtonului rămâne fără ecou și care sunt, în realitate, mizele strategice din spatele acestei confruntări.

Președintele american Donald Trump a solicitat aliaților din NATO și altor state importante să contribuie la securizarea și menținerea controlului asupra Strâmtoarea Hormuz, după escaladarea tensiunilor cu Iran și riscul blocării traficului maritim.

Strâmtoarea este un punct strategic pentru economia globală, deoarece prin ea trece aproximativ o cincime din petrolul transportat pe mare. Trump a propus formarea unei coaliții navale internaționale care să patruleze zona și să asigure libertatea navigației, invitând la participare atât aliați occidentali, cât și state precum China, Japonia, Franța și Regatul Unit. „Dacă nu există un răspuns (la solicitarea americană) sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a adăugat el.

Reacțiile internaționale au fost însă prudente. Mai multe state europene și oficiali ai Uniunii Europene au transmis că nu doresc extinderea implicării militare în zonă, temându-se de o escaladare a conflictului cu Iranul. Unele țări, precum Franța sau Japonia, au evitat să ofere un angajament militar clar, iar altele au subliniat că situația nu ține direct de responsabilitățile NATO. În ansamblu, răspunsurile primite până acum indică o reticență generală a aliaților de a participa la o operațiune militară amplă în Strâmtoarea Hormuz, preferând soluții diplomatice sau o implicare limitată.

„Acest război nu are nimic de-a face cu NATO. Nu este războiul NATO”, a declarat Stefan Kornelius, purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, jurnaliștilor la Berlin, luni. „NATO este o alianță defensivă, o alianță pentru apărarea propriului teritoriu”, a adăugat el.

Guvernul britanic ia în considerare trimiterea unor drone de dragare a minelor pentru a contribui la curățarea acestei căi navigabile, în încercarea de a permite reluarea fluxului exporturilor de petrol. Cu toate acestea, oficialii au declarat că trimiterea de nave, așa cum a solicitat președintele SUA în weekend, ar putea agrava situația, având în vedere natura volatilă a conflictului.

Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a subliniat în timpul declaraţiilor de astăzi că atenția trebuie să se concentreze asupra faptului că NATO este o alianță defensivă.

Închiderea Strâmtorii Ormuz de către oficialii de la Teheran, ca represalii pentru loviturile aeriene ale SUA și Israelului, a provocat cea mai mare perturbare din istorie a aprovizionării cu petrol și o creștere abruptă a prețurilor la nivel global.