Practic, ei au mizat pe faptul că americanii se vor retrage din Europa, că vor trebui să se ocupe mai mult de securitatea în regiunea lor, și apoi și despre această mutare a pivotului din Europa către Indo-Pacific. Și vedem, pe lângă această dimensiune care a fost dezvoltată în ultimele luni, dimensiunea securității din zona Americilor, practic un interes foarte mare pentru America Latină, pentru că este considerată o zonă care ține și de securitatea internă.
Contează foarte mult ce fel de leverage (pârghii) are fiecare stat, ce fel de oportunități are pentru a menține SUA angajate în regiunea respectivă.
SUA rămân angajate în România, dar cred că undeva a fost momentul acela în care noi, în România, nu am reușit, practic în perioada mandatului Biden, să convingem administrația Biden ca trupele pe care ei le-au trimis în România să fie trupe permanente și nu trupe în format de rotație.
Cred că acolo poate a fost o greșeală sau un eșec, dacă vrem să-l numim așa, că nu știu dacă a fost o greșeală, și poate nu am reușit să atingem acel obiectiv și acum practic vedem consecințele.
România trebuie să gândească un sistem de securitate mai complexAș vrea să mai atrag atenția că această decizie poate să fie și reversibilă.
Contează foarte mult ce va face România în perioada următoare, dacă există schimbări de atitudini la Washington, pentru că dacă ne uităm la relația dintre Statele Unite și Ucraina, am văzut că au fost foarte multe decizii în contradictoriu și apoi poziții și apoi schimbări privind respectivele lor poziții.
Aici decidenții români trebuie să vadă ce leverage (pârghii) sau interese americane în România putem găsi ca să-i convingem pe americani să fie mult mai interesați de regiunea noastră.
Dar aș mai adăuga ceva. Este vorba despre necesitatea gândirii unui sistem de securitate sau unor garanții de securitate mai complexe pentru România. Pentru că suntem și în perioada aceasta în care discutăm foarte mult despre viitoarea nouă strategie națională pentru apărare.
În ultima strategie, strategia națională de apărare a țării, pentru perioada 2020-2024, se pornea de la premisa că principalele garanții de securitate pentru România sunt apartenența la NATO și relația privilegiată cu Statele Unite.
În schimb, pe baza acestor transformări accelerate pe care le avem în sistemul internațional și în arhitectura de securitate în Europa, cred că avem nevoie de o abordare actualizată a acestei premise în strategia națională de apărare.
Pe termen mediu lung ar fi indicat ca România să includă și în gândirea sa strategică și în viitoarea strategie națională de apărare o triadă strategică în care practic garanțiile de securitate pentru România sunt pe de o parte NATO, apoi parteneriatul strategic cu Statele Unite, dar și integrarea profundă în politica de securitate și apărare a Uniunii Europene.
Pentru că vedem că UE își dezvoltă acest pilon al securității, vedem că UE este în proces de a deveni un actor în domeniul apărării și are numeroase inițiative pentru a întări ceea ce noi numim în Bruxelles, pilonul european al NATO și a construi această Uniune Europeană de apărare, tot ce înseamnă această zonă care va acoperi toate aceste goluri lăsate de o retragere a Statului Unite din Europa.
România poate încheia parteneriate de securitate cu țări precum Polonia– Deci am putea să luăm această decizie și ca pe un semnal că a venit timpul să fim mai proactivi.– Total de acord și aș mai aduce aici o altă dimensiune care se dezvoltă foarte mult și despre care noi nu prea vorbim în România. Ideea dezvoltării de parteneriate de securitate și apărare bilaterale.
De când a început războiul din Ucraina, vedem că multe state din UE și-au dezvoltat și-au semnat foarte multe parteneriate de securitate și apărare bilaterale cu alții vecini, alte state membre ale NATO sau UE în funcție de interesele naționale.
România a semnat anul acesta un parteneriat cu Germania, dar consider că ar fi oportun să semnăm astfel de parteneriate și cu Polonia, de exemplu, pentru a ne asigura că avem o înțelegere comună privind amenințările și pericolul pe flancul estic, cu Franța, dacă ne gândim la cooperări cu state cu care România deja are tradițional o relație foarte apropiată și datorită diasporei românești foarte mari în țările respective, Italia și Spania, care pot ajuta cu know-how și în ceea ce privește dezvoltarea industrială de apărare.
Dacă ne-am gândi la securitate ca la fundația unei case, practic am mai aduce un nou strat în protejarea respectivei fundații.
„În mod clar, vom apărea că suntem veriga slabă în protecția flancului estic”– Cum ar putea interpreta Moscova sau cum ar putea exploata această decizie a SUA de retragere parțială din România? Ar putea fi încurajată să își sporească războiul hibrid?– Cred că aici, în perioada următoare, o să vedem o campanie de dezinformare masivă, pentru că știm că deja Kremlinul încearcă să profite de toate vulnerabilitățile din țările pe care le țintește.
Vor fi campanii care să crească mai mult sentimentul anti-american în România, de exemplu. Vor fi, de asemenea, campanii care să promoveze ideea de pace și, prin ideea de pace, vor încuraja ideea că România n-ar mai trebui să ajute Ucraina, pentru că asta ne pune într-o poziție vulnerabilă și că rușii ar putea să ne atace.
Deci trebuie să ne așteptăm la tot felul de astfel de mesaje de dezinformare și polarizare societală în România în următoarea perioadă.
În ceea ce privește atacurile hibride, Rusia nici până acum nu era descurajată de prezența americană la Kogălniceanu. Pentru că, dacă ne uităm, în ultimii ani am avut numeroase violări ale spațiului aerian de către drone rusești, accidental sau neaccidental.
De asemenea, recent, serviciile noastre de informații au dejucat acel atentat cu bombă în București. Deci, practic, Rusia deja conduce un război hibrid împotriva Europei.
De aceea este foarte important ca România, pe de-o parte, să încerce să-și întărească postura de securitate și credibilitate, pentru că, în mod clar, vom apărea că suntem veriga slabă în protecția flancului estic și pentru a ne asigura că nu avem această percepție, că rușii nu au această percepție față de noi, va trebui să lucrăm cu alți aliați care să ne ajute să creștem această postură de securitate.
Asta prin invitarea altor state aliate să trimită trupe în România sau prin alte formule care ne pot crește credibilitatea angajamentelor NATO în regiunea noastră.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
moneybuzz.ro