Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a sugerat că Suedia are ceva de ascuns în privința investigațiilor de pe gazoductele Nord Stream, care au avut loc în toamna anului 2022.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a sugerat, joi, 12 ianuarie, că Suedia „are ceva de ascuns” în legătură cu investigația privind exploziile de la gazoductele Nord Stream, care au avut loc în toamna anului 2022, a relatat agenția de presă Reuters.
Refuzul Suediei de a colabora cu procurorii ruși în planul investigațiilor este de natură să creeze „confuzii”
Autoritățile din Suedia și Danemarca au demarat o serie de investigații asupra celor 4 găuri de mari dimensiuni descoperite după exploziile ce au avut loc în jurul gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut.
Maria Zaharova a spus joi (12 ianuarie) în timpul briefingului său zilnic cu presa că refuzul Suediei de a colabora cu procurorii ruși în planul investigațiilor este de natură să creeze „confuzii”. Iar Moscova are dreptul să cunoască detaliile din anchetele desfășurate cu privire la explozii.
Autoritățile de la Kremlin au propus anterior ca investigațiile să fie realizate de o comisie de anchetă comună însă atât Suedia, cât și Danemarca, nu au fost de acord cu propunerea înaintată de Rusia. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a declarat că există motive pentru refuzul celor două țări nordice.
Comunitatea euroeană susține că exploziile au fost rezultatul unui act de sabotaj
„Poate că investigatorii ruși, realizând o anchetă obiectivă, ar putea ajunge la o concluzie neconvenabilă despre cine a făcut acest act de sabotaj, terorism. Despre cine l-a gândit și cine l-a pus în aplicare.”, le-a spus ea jurnaliștilor de la Moscova.
De asemenea, Zaharova a acuzat Suedia că „ascunde” date pe care le-a descoperit în timpul investigației, făcând referire la faptul că „autoritățile suedeze au ceva de ascuns”. În schimb, Suedia și alte țări europene au susținut că exploziile au fost rezultatul unui act de sabotaj, fără a descoperi însă cine s-a aflat în spatele acestuia.
Ulterior, Moscova în schimb a acuzat pe rând Ucraina, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie că ar fi fost responsabile de exploziile care au avariat cele două gazoducte care unesc Rusia de Germania prin Marea Baltică. Toate aceste state au respins acuzațiile înaintate de Federația Rusă.