Rusia nu renunță la ideea de a readuce România în sfera sa de influență, iar pentru acest obiectiv recurge la o nouă tactică. Cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și specializat în istoria fostei URSS și a comunismului european, Cosmin Popa explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce s-a schimbat cu adevărat în abordarea strategică a Rusiei față de România.

Timp de sute de ani, România și românii au prezentat interes pentru Rusia mai degrabă ca parte a unui plan mai mare, care viza de obicei regiunea, țintind obiective considerate strategice. De curând, însă, acest lucru s-a schimbat, avertizează Cosmin Popa. Cu studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București, Cosmin Popa este cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și este specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european, iar în noul context e cu ochii pe Rusia lui Putin și pe politicile Kremlinului.

România este, în acest moment, o țintă importantă pentru Rusia, iar Moscova nu se poate împăca sub nicio formă cu orientarea pro-europeană a Bucureștiului. Faptul că România este membră a Uniunii Europene, dar mai ales a NATO deranjează enorm Kremlinul, așa cum dintotdeauna orientarea pro-occidentală a românilor a constituit un motiv de nemulțumire pentru Rusia.

România – Rusia, o relație incompatibilă

De altfel, Rusia a văzut mereu un dușman în Occident, în special în țări ca Franța și Anglia. Ambele state, dar mai ales Franța, au susținut începând cu secolul XIX Principatele Române, iar mai apoi România, inclusiv din dorința de a stăvili expansiunea Imperiului Țarist în zonă. Nu întâmplător, România a fost văzută mereu la Moscova ca un ghimpe în coasta Rusiei, iar de multe ori românii au fost percepuți ca niște unelte ale Occidentului, exact la fel cum sunt priviți azi ucrainenii.

„Pentru ruși, francezii erau mereu vinovații de serviciu pentru că în pofida încercărilor administrației rusești din Principate, mai ales de la începutul celui de-al 4-lea deceniu al secolului al XIX-lea, odată cu introducerea Regulamentelor Organice, autoritățile ruse au întreprins eforturi pentru a schimba traseul cultural al elitelor politice și culturale românești. Scopul acestor eforturi era atragerea tinerimii române studioase pe orbita culturală rusească, prin trimiterea acestor tineri la studii în Rusia sau în universitățile din spațiul german. Încercarea a eșuat, bineînțeles, iar Parisul a rămas prima opțiune pentru studiile universitare ale tinerimii române. Cazurile în care românii au ales să studieze în Rusia au fost mai degrabă rare și nu au exercitat o influență culturală importantă asupra curentelor politice din principate. Totuși, Rusia a avut tot timpul oamenii săi, mai mult sau mai puțin devotați, în lumea politică românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, a mai spus expertul.

Politica expansionistă a Rusiei în România, stopată de Paris și Londra