Ar putea fi, la limită, partidul de centru stânga al primarului din Chișinău, Ion Ceban – el însuși un socialist „pocăit“, care acum spune că joacă pe cartea europeană și este cultivat de social-democrații români.
Altfel, PAS va avea în față forțe politice care nu au susținut toate votul „Da“ la referendumul proeuropean. Pentru Maia Sandu, aceste alegeri sunt o confruntare cheie pe drumul Moldovei către aderarea la UE.
Un element care aduce greutăți suplimentare este criza energetică declanșată odată cu blocarea de către Kiev a tranzitului gazului rusesc. Regiunea separatistă Transnistria a plonjat într-un adevărat haos energetic, cu întreruperi dese ale alimentării cu energie, fără încălzire și apă caldă în apartamente.
De partea cealaltă, în teritoriul controlat de Chișinău, situația este mai bună. Țara nu mai depinde de gazul rusesc, grație sprijinului UE și în special al României. Dar trebuie să se aprovizioneze cu energie electrică de pe piața europeană, la prețuri mai mari decât o făcea de la centrala din Transnistria, acum oprită.
Rusia mizează pe stimularea nemulțumirilor sociale generate de creșterea prețului la energie, în speranța că își va putea instala la Chișinău un guvern fidel. Ceea ce ar fi o lovitură pentru aspirațiile europene, pentru tabăra occidentală în general și, bineînțeles, un cuțit înfipt pe la spate Ucrainei.
Cehia, alegeri parlamentare: posibila revenire a populismuluiAlegerile legislative din Cehia vor avea loc în octombrie 2025.
Ultimele sondaje indică drept favorită formațiunea ANO, membră a familiei Patrioților Europeni, de extremă dreapta, condusă de populistul Andrej Babiš. ANO ar obține circa 30% din voturi, cu mult înaintea alianței „Împreună“ compuse din Partidului Civic Democrat (ODS), afiliat conservatorilor europeni (ECR) și alte formațiuni creștin-democrate, cotată cu 20%. Victoria lui Babiś ar întări axa de extremă dreapta în Europa Centrală, care include Ungaria lui Viktor Orban și Slovacia lui Robert Fico.
POPULISTUL Andrej Babiś (sus) ar putea reveni la cârma guvernului în Cehia. Alegerile prezidențiale vor arăta măsura în care guvernarea liberală a lui Tusk este susținută de polonezi (jos) – Foto: Profimedia Images
Fost prim-ministru, supranumit „Trump ceh“, Babiš se situează pe o poziție anti-elite și anti-migranți. El se opune, de asemenea, unei mai profunde integrări în Uniunea Europeană și are opinii favorabile Rusiei.
Polonia, alegeri prezidențiale. Un referendum pentru guvernarea liberalăAnaliștii politici sunt de acord că alegerile prezidențiale din luna mai din Polonia vor constitui un adevărat referendum asupra guvernului liberal condus de Donald Tusk, la putere din decembrie 2023.
Fostul președinte al Consiliului European a preluat frâiele guvernării după opt ani de guvernare a partidului conservator Lege și Justiție (PiS).
Președintele Poloniei nu are puteri executive, însă își poate folosi dreptul de veto pentru a bloca multe dintre politicile guvernului.
Actualul președinte Andrzej Duda, susținut de formațiunea Lege și Justiție (PiS), care a ocupat funcția în ultimii opt ani, a uzat adeseori de această prerogative, într-un conflict surd cu guvernarea liberală a lui Tusk.
Principalii actori ai cursei prezidențiale vor fi Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei din partea Platformei Civice (PO) și Karol Nawrocki, istoric, reprezentantul PiS. Sondajele dau un ușor avantaj primaruluiVarșoviei.
Alte alegeri la care merită să fim atenți
În Italia, alegerile locale și regionale din luna septembrie vor fi un adevărat test pentru guvernarea de dreapta a Giorgiei Meloni.
Alegeri sunt prevăzute în regiunile Puglia, Campania, Marche, Toscana, Valle d’Aosta și Veneto.
Și aceasta după ce, în noiembrie 2023, partidele coaliției de dreapta au fost depășite de coaliția de centru-stânga în Emilia-Romagna și Umbria – un eșec pentru Meloni.
Alegerile repetate din Bulgaria au intrat deja într-un fel de rutină. Au fost nu mai puțin de șapte rânduri de alegeri în ultimii patru ani.
Nu mai miră pe nimeni că bulgarii sunt chemați din nou la urne, în speranța alcătuirii unui parlament capabil să dea o guvernare stabilă. Se va întâmpla, probabil, la 6 aprilie.
În septembrie, testul alegerilor regionale pentru Giorgia Meloni și guvernarea sa de dreapta – Foto: Profimedia Images
În Marea Britanie, va avea loc prima consultare electorală majoră de la venirea la putere a laburiștilor. Alegerile locale programate la 1 mai vor fi un test cheie pentru laburiști, pentru că vor arăta în ce măsură opinia publică mai sprijină guvernarea de stânga, după victoria de anul trecut.
În octombrie vor avea loc alegeri locale în Georgia, țară frământată de ample proteste ale opoziției, care reclamă fraudarea scrutinului parlamentar din octombrie anul trecut. De asemenea, georgienii protestează față de decizia guvernului de a suspenda demersurile privitoare la aderarea țării la UE.
În Kosovo, este foarte probabil ca Mișcarea de Autodeterminare (Vetëvendosje), partidul primului ministru Albin Kurti, să câștige din nou la alegerile parlamentare din februarie 2025.
În Albania, alegerile parlamentare din 11 mai anunță o luptă strânsă între Partidul Socialist al premierului Edi Rama, la putere de 12 ani, și Partidul Democrat, de opoziție.
Norvegia este de așteptat să basculeze politic spre dreapta, în alegerile parlamentare din septembrie. Partidului Laburist de centru-stânga ar putea pierde puterea.
Partidul Progresului de extremă-dreapta este de așteptat să obțină circa 20% din voturi, urmat de Partidul Conservator de centru-dreapta, condus de fostul prim-ministru Erna Solberg.
Irlanda va vota la 27 octombrie pentru un nou președinte, punând capăt celor 14 ani de mandat ai popularului Michael D. Higgins. Deși deține un rol în mare măsură ceremonial, președintele semnează proiectele de lege și reprezintă Irlanda pe scena globală.
„Alegeri“ pe tărâmul dictatorilor
Vor fi alegeri prezidențiale în Belarus, pe 26 ianuarie, iar rezultatul nu este deloc greu de anticipat. Longevivul Alexander Lukașenko, la putere din 1994, își va asigura un nou mandat, într-o țară pe care o conduce cu mână de fier.
Alegerile prezidențiale din 2020 au fost afectate de fraude pe scară largă. Protestele masive care au urmat au fost urmate de o represiune violentă. În 2020, Lukașenko, numit ultimul dictator al Europei, a revendicat o victorie cu 80%, rezultat condamnat pe scară largă de Uniunea Europeană și alte țări, care au refuzat să recunoască alegerile.
FĂRĂ SURPRIZE „Alegeri“ fără opoziție în Rusia și Belarus Foto: Profimedia Images
În perspectiva actualului scrutin, Lukașenko a avertizat deja că ar putea întrerupe complet accesul la internet, în cazul în care vor avea loc proteste asemănătoare celor din 2020.
În Rusia sunt programate, în septembrie, alegeri parțiale pentru Duma de Stat, precum și pentru guvernatorii din 18 regiuni, parlamentele regionale din 11 regiuni și reprezentanții guvernelor locale din întreaga țară
Există mari semne de întrebare cu privire la corectitudinea acestor alegeri. Libertatea presei rămâne sever restricționată, iar opoziția a fost practic redusă la tăcere după moartea liderului Alexei Navalny.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
moneybuzz.ro