vineri, martie 29, 2024

Știința războiului: Ucrainenii pun în valoare pe câmpul de luptă o combinație între tehnologia avansată și cea cu o configurație inferioară

SCIENCE+Știința războiului: Ucrainenii pun în valoare pe câmpul de luptă o combinație între tehnologia avansată și cea cu o configurație inferioară

În mai puțin de un an, armata Ucrainei a făcut dovada că este o forță de luptă modernă și eficientă, în mare parte datorită abundenței de tehnologie furnizată de Statele Unite și de aliații săi din NATO.

 Anul trecut, Ucraina a devenit o forță de luptă tehnică, capabilă să combine diferite niveluri de tehnologie, care contribuie la o strategie unitară. Comparativ, anul acesta a arătat că Rusia, în ciuda faptului că are tehnologie și arme moderne, nu a putut să-și folosească aparentul avantaj tehnologic din cauza conducerii slabe, a strategiei deficitare și lipsei de competență.

În timp ce forțele rusești au continuat să administreze greșit tehnologia proprie, Ucraina a făcut dovada că o stăpânește pe a sa. Aceasta este o lecție fundamentală pentru Occident. Simpla existență a tehnologiei de ultimă oră și a armelor cu tehnologie avansată nu îi oferă unei armate garanția succesului. Armatele occidentale pot lua exemplu de la Ucraina despre cum să integreze tehnologiile și armele ca să-și păstreze agilitatea și adaptabilitatea. În același timp, ei pot lua Rusia drept exemplu pentru riscurile legate de lipsa de competență, de o conducere slabă și un control inadecvat.

„Ucraina e ca o fereastră către războiul viitorului. Războaiele care vor urma vor înclina balanța către partea ce va putea utiliza mai bine tehnologia de toate nivelurile, care le va putea integra într-o strategie unitară. Tehnologia schimbă regula jocului, dar numai pentru aceia care o folosesc în cel mai bun mod”, explică în articolul ei Laura Jones, doctorandă în Relații Internaționale la Universitatea Tufts.

Războiul înrăutățește situația ecologică a Ucrainei

Pe lângă deteriorările vizibile cauzate infrastructurii ucrainene, există și o distrugere care nu se vede din prima, însă care în viitor poate avea consecințe ireversibile. Războiul are un impact extrem de negativ asupra mediului, însă amploarea acestui impact nu poate fi măsurată și evaluată atâta timp cât ostilitățile sunt în desfășurare.

Ideea că situația ecologică se degradează doar în zonele în care au loc bătălii intense este în fapt greșită. Din 24 februarie 2022, ONG-ul Ecodia monitorizează cazurile care reprezintă o potențială amenințare pentru mediu, ca o consecință a agresiunii. Voluntarii au înregistrat deja 841 de astfel de cazuri în toată Ucraina. Acestea includ incendiile la depozitele de petrol și de deșeuri, bombardarea centralelor nucleare, a porturilor maritime, a depozitelor de deșeuri periculoase. În top trei contra-exemple, de altfel, nu se află Donbasul, ci regiunile Dnepropetrovsk, Nikolaev și Harkiv. Aici au fost înregistrate cele mai multe lovituri asupra unităților industriale și energetice.

Potrivit Inspectoratului Ecologic de Stat, peste 280.000 de metri pătrați de sol au fost contaminați cu substanțe periculoase în timpul războiului. În plus, până la acest moment, 514 obiective din fondul rezervațiilor naturale au fost ocupate. Toate sunt puse în pericol. Parcurile naționale „Veliky Lug” și „Priazovsky” din regiunea Zaporozhye, „Meotida” din regiunea Donețk, „pădurile Kremen” din regiunea Lugansk, „Beloberezhye Svyatoslav” din regiunea Nikolaev, „Dzharylgatsky”, „Nyzhnedneprovsky”, „Nisipurile Oleshkovsky” au fost ocupate; de asemenea, „Kamenskaya Sich” și „Azov-Sivashsky” în regiunea Herson.

Jumătate dintre refugiații ucraineni se luptă cu depresia și anxietatea

De la începutul atacului rusesc din luna februarie a anului trecut, în Cehia au intrat deja aproape o jumătate de milion de ucraineni. Au fost obligați să fugă, și-au pierdut casele, pe cei dragi și adesea s-au confruntat în mod direct cu agresiunea violentă. Toate aceste experiențe și-au pus amprenta asupra lor. Cercetările efectuate în rândul refugiaților de către Institutul Național de Sănătate Mintală (NUDZ) au relevat că aproape jumătate dintre aceștia suferă de simptome specifice bolilor mintale, mai precis depresiei și anxietății. Totuși, în mod normal aceștia nu apelează la ajutor calificat.

Simptomele depresiei sunt în mod natural legate de experiențele asociate cu invazia rusă și includ tulburările de somn, imaginea de sine negativă, sentimentul de deznădejde și oboseala. Anxietatea se manifestă de obicei prin nervozitate, teamă, neliniște sau iritabilitate. În același timp, autorii cercetării adaugă că mai puțin de o treime dintre cei care suferă de simptomele descrise mai sus le consideră un semn de boală psihică. Acest lucru este confirmat și de numărul de cazuri în care refugiații din Republica Cehă au apelat la ajutor specializat psihologic sau psihiatric. La data cercetării, doar trei la sută dintre respondenți apelaseră la acest ajutor.

Nivelul de depresie și anxietate în rândul refugiaților ucraineni reflectă puternic condițiile în care aceștia trăiesc în Republica Cehă. Cei care locuiesc în apartamente standard, nu în pensiuni, care au mijloace materiale și au locuri de muncă (care, preferabil, se potrivesc cu calificările lor), nu sunt expuși unui risc la fel de ridicat în ceea ce privește bolilor mintale cum sunt cei în cazul cărora oricare dintre aceste aspecte sunt insuficient satisfăcute. Munca reprezintă un factor important pentru sănătatea mintală. Conform constatărilor institutului, refugiații care sunt actualmente șomeri prezintă un risc cu 50% mai mare de depresie sau anxietate moderată decât cei care lucrează de la distanță în Ucraina. Statutul de angajat poate servi, de asemenea, ca o modalitate mai bună de integrare în societate.

Desigur, un aspect esențial pentru ucraineni ca să găsească un loc de muncă în țara unde s-au refugiat este cunoașterea limbii cehe. „Necunoașterea limbii cehe înseamnă cel mai adesea șomaj sau o muncă mai puțin calificată”, informează NUDZ. Tinerii, femeile și persoanele care locuiesc singure sau cele ai căror parteneri/partenere au rămas în Ucraina prezintă un risc mai ridicat.

Vezi si alte articole...