„Ucrainenii au venit cu Peklo – dronă-rachetă de lungă rază cu motor turbojet, combinând caracteristicile unei drone kamikaze cu cele ale unei rachete de croazieră. Are o viteză de până la 700 km/h și o rază de 700 de kilometri și este compusă din aproximativ 70 % componente locale. Și aș menționa și Dragon Drone (Dracarys) – UAV incendiator care pulverizează la temperaturi de circa 2.000 °C peste pozițiile inamice, penetrând blindaje, arzând vegetația și stârnind panică în rândul forțelor adverse. Este utilizată pentru deschiderea liniilor de atac și afectarea moralului inamicului. Să nu uităm nici de robotul terestru cu rachetă Igla, un un robot controlat de la distanță, echipat cu lansator de rachetă sol-aer Igla, capabil să doboare avioane, elicoptere sau drone inamice și care are rolul de proteja infanteria în prima linie”, punctează generalul.
Racheta teribilă la care ucrainenii colaborează cu românii
Ucraina și-a pierdut cea mai mare parte a flotei în 2014. Atunci, navele ucrainene au fost cedate fără luptă Rusiei, odată cu Peninsula Crimeea. De atunci, armata ucraineană s-a schimbat total și a reușit să evite orice desant marin important al rușilor, datorită unor arme dezvoltate chiar în Ucraina. Generalul explică și că România colaborează la dezvoltarea acestei arme teribile.
„Long Neptune e o versiune extinsă a rachetei antinavă R-360 Neptune. Crește raza de acțiune până la 1.000 km, cu utilizări confirmate în lovituri asupra țintelor din Rusia (depărtări cum ar fi Rostov sau Kursk). România colaborează în producția și dezvoltarea variantei”, susține el.
Nici rușii nu au privit pasivi inovațiile ucrainenilor, ci și-au dezvoltat și perfecționat propriile arme. Rusia a dezvoltat în ultima perioadă temuta Oreshnik, racheta hipersonică lansată o singură dată asupra Ucrainei, în scop demonstrativ, dar care face ravagii.
Oreshnik, racheta care dezlănțuie iadul unde lovește
„Rusia a venit cu noi sisteme de armament. Oreshnik e o rachetă hipersonică (Mach 10), capabilă de încărcătură nucleară sau convențională, produsă în serie și cu planuri de desfășurare în Belarus până la sfârșitul anului. Poate lovi întreg teritoriu european. Nu putem uita celebrele drone Shahed / Geran. Amploarea atacurilor cu drone rusești e uriașă, sute, chiar mii pe noapte, inclusiv drone iraniene modificate (Shahed devenite rusești – Geran), cu autonomie AI, rezistență la bruiaj și încărcătură termobarică. Rusia are în vedere crearea unei ramuri militare dedicate dronelor”, avertizează generalul Grumaz.
De asemenea, bombele planate ale rușilor au provocat pierderi uriașe defensivei ucrainene.
„E de amintit și UMPB D-30SN –bombă planată cu rază de 90–120 km, lansată din Su-34 și dronele Okhotnik. Navighează cu ajutorul GLONASS și navigație inerțială, rezistentă la bruiaj, și oferă bombardament sigur de la distanță. Și mai e Zircon (3M22) o rachetă hipersonică anti-navă sau pentru atacuri la sol, procurând viteze de până la Mach 9 și rază de 1.000 km. Deja folosită în atacuri din Crimeea asupra țintelor navale și terestre”, dezvoltă generalul Grumaz.
Pe viitor, rușii au în plan să dezvolte alte arme cumplite, ceea ce anunță un război tot mai sângeros.
„Președintele Putin a ordonat formarea, până în trimestrul III 2025, a unei noi ramuri militare exclusiv dedicate sistemelor fără pilot (dronelor). Scopul este creșterea rapidă și eficientă a capacităților în acest domeniu, având în vedere impactul semnificativ în conflictul existent. Rusia testează și operează la scară experimentală vehicule robotizate terestre — de la buggies Termit până la sisteme compacte de tip multiple-launch rocket system fără echipaj. Un hoverboard transformat în dronă kamikaze sau un Dronobus care servește drept bază mobilă de comanda pentru drone prin cablu sunt doar câteva exemple”, mai spune el.
Laserul care distruge sateliți
Și asta nu este tot. La fel ca ucrainenii, rușii dezvoltă și alte drone importante, dar nu se limitează la atât. Un bombardier strategic nou e în lucru.
„Rusia introduce drone interceptoare autonome numite Yolka, dotate cu module optico-electronice cu funcții AI. Acestea pot detecta drone mici (aproximativ un metru în deschidere) până la 700–1.000 m distanță și funcționează pe principiul „fire-and-forget”, fiind deja operaționale din primăvara lui 2025. Rusia are proiecte pe termen mediu și lung: PAK DA – un bombardier strategic de generație nouă, cu stealth, durată de zbor de până la 30 de ore și rază de acțiune de 12.000 km. Testele sunt planificate până în 2026, producția ar implica începutul în 2027. Okhotnik-B (S-70) – dronă grea de tip stealth pilotată autonom și complementară avioanelor Su-57. Producția de serie era vizată pentru a doua jumătate a lui 2024”, este avertismentul generalului Grumaz.
Lista e completată de alte două arme de coșmar, care dau frisoane.
„Rușii mai au laserul Peresvet – sistem de energie directă cu aplicații anti-satelit și anti-radar, deja desfășurat în mai multe divizii ruse, dar și Avangard – vehicul reentry hipersonic (PGLV), capabil să atingă peste Mach 27, folosit în sistemele nucleare strategice”, încheie generalul Alexandru Grumaz.
Cine este generalul Grumaz
Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.
Fost Consul General al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații. Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.