Acum un an, pe 24 februarie 2022, Rusia a început un război agresiv împotriva Ucrainei. De atunci, în fiecare zi în Ucraina mor oameni nevinovați, sunt distruse orașe și familii întregi. Milioane de oameni, majoritatea femei, copii și bătrâni, sunt forțați să-și părăsească casele și să plece pentru a se salva de război.
În primele 24 de ore de război, peste 20.000 de cetățeni ucraineni au intrat în R. Moldova. Multe familii de moldoveni i-au luat chiar de la graniță și i-au găzduit la ei acasă. Acestea au găzduit 80% din ucrainenii care au fugit de război în țara noastră. Alte câteva mii de persoane au ajuns în centrele de plasament pentru refugiați. În primele cinci zile de război, circa 2500 de refugiați au fost plasați în 67 de centre deschise în toată Moldova. De-a lungul anului, numărul acestor centre a crescut la 130, iar numărul refugiaților din Ucraina găzduiți în ele a ajuns la peste 70 de mii.
Fluxul de refugiați creștea cu zi ce trecea. Unii dintre ei au rămas în Moldova, alții au fost doar în treacăt prin țara noastră, îndreptându-se mai departe spre țările UE.
În general, R. Moldova a primit cei mai mulți refugiați pe cap de locuitor. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova, peste 600.000 de cetățeni ai Ucrainei au trecut prin țara noastră de la începutul războiului. În prezent, în R. Moldova au mai rămas circa 100.000 de refugiați.
„Nu voi uita niciodată ajutorul primit într-o țară străină”
Pe 24 februarie 2022, Alexandra (24 de ani) s-a trezit la 5 dimineața, de la zgomotul unor lovituri în ferestre.. A crezut că au fost produse de vânt și s-a culcat din nou. Câteva ore mai târziu, citind știrile, a realizat că nu era vântul… A început războiul.
Alexandra vorbește rusește. S-a născut și a crescut în Enakieve, o așezare din regiunea Donețk. În 2014 a părăsit Enakieve și s-a stabilit la Harkiv. Alexandra s-a mutat acolo cu un singur gând – să obțină o profesie, să găsească un loc de muncă, să câștige bani și, în cele din urmă, să-și mute toată familia acolo.
Opt ani mai târziu era deja bine stabilită în Harkiv. Avea un loc de muncă, își dezvolta o afacere în domeniul studiilor online. Avea mulți cunoscuți și prieteni, un câine și o pisică.
În primele zile de război Alexandra nu se gândea să părăsească Ucraina, dar în jurul orașului au început să zboare avioane. S-a obișnuit cumva cu rachetele „Grad”, dar era imposibil să se ascundă sau să se izoleze de sunetul avioanelor.
„Auzi avionul aceste câteva secunde, apoi se face liniște și… explozie. La un moment dat, au început să lovească casele de locuit. Peste tot, prin tot orașul. Avioanele zburau neîncetat”, menționează Alexandra.
La începutul lunii martie 2022 Alexandra a ajuns la Chișinău. A trebuit să părăsească casa pentru a doua oară. I-a fost greu din punct de vedere fizic să ajungă aici. Pe lângă geanta cu obiecte personale, avea cu ea pisica și câinele. În plus, era complet epuizată.
„A trebuit să traversez un pod între punctul vamal ucrainean și cel al R. Moldova. Mergeam și mă gândeam: mă culc aici, pe acest pod și mor. A fost foarte greu. Nu aveam suficiente mâini pentru a duce tot bagajul”, spune ea.
La graniță Alexandra a fost întâmpinată de voluntari, au ajutat-o cu bagajele și animalele de companie, au servit-o cu ceai fierbinte.
„Pentru mine, o persoană care s-a obișnuit să se descurce singură în viață, să nu ceară ajutor de la nimeni, pentru mine asta a fost… Nu voi uita niciodată ajutorul primit într-o țară străină.”
Dintr-un adăpost de bombe într-o familie moldovenească
La început, familia lui Alexei nu admitea ideea că ar putea pleca de acasă. Au amenajat chiar și un adăpost antiaerian.
„Nu am vrut să plecăm. Am vrut să rămânem acasă, în apartamentul nostru din Odesa și chiar am amenajat un adăpost antiaerian. Toți bărbații rămași acasă au coborât în subsol și au făcut toată munca în trei ore. Am adus nisip, am astupat ferestrele, am stricat scaunele. Am adus tot de ce aveam nevoie. Aproximativ 100 de oameni s-ar fi putut adăposti acolo. Am stat acolo câteva zile. A fost destul de înfricoșător. Erau și copii acolo. Le-a fost frică și au plâns mult, pentru că auzeau tot acest haos care venea de afară”, spune Alexei.
Atacurile au devenit din ce în ce mai violente, iar familia lui Alexei a realizat că era prea periculos să rămână și a decis să plece.
„Am ajuns în Moldova la ora 3 dimineața. Vrem să le mulțumim moldovenilor pentru o primire atât de călduroasă. Ne-au primit în casele lor, ne-au hrănit, ne-au oferit toate cele necesare și un acoperiș deasupra capului. La graniță, oamenii au venit la noi, au bătut la geamul mașinii și ne-au întrebat dacă vrem ceai, cafea, dacă vrem să mâncăm, dacă avem unde să mergem, dacă ne-am rezervat un apartament. Știi, a fost atât de frumos și emoționant. Până la lacrimi. Fiecare persoană pe care am întâlnit-o ne-a întrebat cum ne poate ajuta”, spune Alexei.
Familia lui Alexei a fost găzduită de o familie de moldoveni. La început, Angela a publicat un anunț că va accepta 5-6 persoane, dar aceste 5-6 s-au transformat în 11. Ea spune că nici măcar nu știa că are o casă atât de încăpătoare. Cei care nu au avut posibilitatea să găzduiască refugiați în casele lor au decis să ajute financiar sau cu alimente.
„Au venit prieteni care nu au cum să-i primească și mi-au adus multe alimente, bani”, spune femeia.
Ce rol au jucat voluntarii și ce ajutor oferă autoritățile
Voluntarii moldoveni au început să ajute refugiații încă din prima zi. În ajutorul refugiaților ucraineni au venit organizații neguvernamentale, oameni de afaceri și oameni obișnuiți.
„Vreau să subliniez că autoritățile moldovenești, neavând experiență în a răspunde crizei refugiaților, s-au descurcat perfect, iar voluntarii noștri au jucat un rol la fel de important în acest sens.
În sfârșit, voluntarii din țara noastră și-au demonstrat puterea, or un număr atât de mare de oameni s-a unit pe bază de voluntariat și a dorit să contribuie la rezolvarea crizei, să ajute, să găzduiască refugiații, să-i transporte, să aducă lucruri, pături„, a relatat președintele Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova, Dmitri Lekarțev, pentru ZdG.
El este și fondator al Centrului de Asistență pentru Refugiații Ucraineni, situat la Chișinău, unde aproximativ 15.000 de persoane au primit ajutor. Unii au fost transportați, alții au găsit o familie gazdă în Europa de Vest, au primit un loc de muncă sau adăpost temporar.
„Centrul nostru este situat într-o casă de locuit, la parter. Împreună cu locuitorii acestei case, am creat un centru. Da, și cu sprijinul unor parteneri, dar împreună cu locuitorii acestei case. Au adus mobilier, pături„, își amintește Dmitri Lekarțev.
El și-a amintit că un băiat din această casă și-a spart pușculița și a adus economiile sale în acest centru, cu speranța că acești bani vor putea ajuta copiii refugiați.
„A fost atât de emoționant. Prin urmare, voluntarii din țara noastră sunt oameni cu literă mare. Nu dormeau nopțile, găzduiau acești oameni, adăposteau oameni pe care nu-i cunoșteau, pe care îi văzuseră pentru prima dată în viața lor. În prima zi au sosit mai multe mame cu copii. Acolo (la graniță, n.r.) era foarte frig ca să rămână, iar oamenii din această casă au mers după ei și i-au adus aici. Acest lucru dovedește încă o dată că țara noastră este mică, dar are oameni cu inima mare”.
Refugiații ucraineni care au venit în R. Moldova după izbucnirea războiului primesc asistență financiară lunară. Fiecare membru al familiei primește câte 2200 de lei (aproximativ 110 euro), care sunt transferați pe un card ce poate fi utilizat doar în R. Moldova. Familiile care găzduiesc refugiați primesc o sumă unică de 3.500 de lei (circa 175 de euro).
Cum s-au stabilit ucrainenii în Moldova: adulții și copiii
Cetățenii ucraineni care locuiesc în R. Moldova au un loc de muncă, copiii frecventează instituțiile de învățământ din țară sau studiază online. Peste 600 de studenți din Ucraina studiază la universitățile din Moldova, aproximativ 600 de copii refugiați frecventează grădinițele din Moldova. 1150 de copii ucraineni merg la școlile moldovenești, majoritatea însă sunt doar prezenți la lecții, continuând educația online în școlile ucrainene.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă din 11 ianuarie curent, pe parcursul acestui an, peste 950 de cetățeni ucraineni și-au găsit un loc de muncă în R. Moldova. Totuși, acest număr nu include contractele directe cu angajatorii. În acest moment, aproximativ 500 de angajatori și-au exprimat disponibilitatea de a angaja cetățeni ucraineni, afirmând că există aproximativ 5700 de posturi vacante pentru aceste persoane.
Astfel, la grădinița „Mărțișor” din Bardar a apărut o nouă angajată – coregrafa Elena Jukovskaia. Elena a venit la Bardar cu fiicele sale. A reușit să-și înscrie fiica cea mică la grădiniță și, totodată, să obțină un loc de muncă acolo.
„Am venit aici cu familia mea. Învățăm încet limba română. Am reușit să-mi aranjez fiica la grădiniță, iar eu m-am angajat.
Vă mulțumesc foarte mult că nu există nicio barieră lingvistică. Toată lumea este înțelegătoare, ne ajută. Ne simțim confortabil aici. Ne simțim aproape ca acasă. Desigur, vrem să plecăm acasă, dar aici nu avem restricții, adică suntem în siguranță aici”, spune Elena.
Până în prezent, peste 670 de cetățeni ucraineni s-au înregistrat la secțiile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru a primi sprijin în procesul de angajare.
Câți bani au alocat partenerii europeni Republicii Moldova
În ciuda criticilor opoziției că Moldova se va împotmoli în datorii din cauza refugiaților, Ministerul Finanțelor a spus că Guvernul de la Chișinău nu a luat împrumuturi pentru a acoperi costurile de întreținere a refugiaților.
Potrivit Ministerului Finanțelor, în 2022 R. Moldova a reușit să mobilizeze surse externe pentru sprijin bugetar direct de la partenerii de dezvoltare, în sumă de 13,72 miliarde de lei (circa 671 milioane de euro), ceea ce reprezintă cu 8,64 miliarde de lei (circa 422,9 milioane de euro) mai mult decât era planificat la începutul anului.
Resurse financiare suplimentare de susținere a bugetului pentru atenuarea crizelor au fost primite, în special, de la:
- FMI – 55,1 milioane de euro și 33,2 milioane de dolari SUA;
- Banca Mondială – 101,3 milioane de euro și 9,24 milioane de dolari SUA;
- Comisia Europeană – 75,0 milioane de euro;
- Agenția Franceză pentru Dezvoltare – 75,0 milioane de euro;
- Guvernul Germaniei – 40,0 milioane de euro;
- Guvernul României – 10,49 milioane de euro;
- Guvernul Poloniei – 20 de milioane de euro.
De asemenea, pe un cont special deschis de Ministerul Finanțelor pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, s-a acumulat o sumă echivalentă cu 199,7 milioane de lei, inclusiv de la guvernele Elveției (3,2 milioane de dolari SUA), Suediei (3,66 milioane de euro), Lituaniei (3,25 milioane de euro), Slovaciei (0,1 milioane de euro) și Estoniei (0,1 milioane de euro).
În plus, în ultimele zile ale anului 2022, bugetul de stat a fost completat cu un sprijin bugetar nerambursabil de la Guvernul SUA în valoare de 30 de milioane de dolari SUA și de la Guvernul Norvegiei – în valoare de 14,0 milioane de dolari SUA.
Ministerul Finanțelor al R. Moldova informează că „pentru anul 2023 a fost posibilă mobilizarea asistenței financiare externe pentru susținerea bugetului în sumă de 16,87 miliarde de lei, inclusiv 25,6% – resurse nerambursabile. Dintre acestea, aproximativ 160,5 milioane de euro (aproximativ 3,3 miliarde de lei) sunt angajamente financiare anunțate în cadrul Conferinței de la Paris (21 noiembrie 2022)”.
Ce mecanisme pe termen lung pentru refugiați au fost create în acest an de război
Refugiații din Ucraina au dreptul la îngrijiri medicale gratuite în domeniul sănătății reproductive în toate centrele medicale ale țării. Într-un an de război, în R. Moldova s-au născut peste 130 de copii ucraineni. Fondul ONU pentru Populație a preluat finanțarea serviciilor care anterior erau compensate de stat. Astfel, femeile ucrainene vor continua să primească asistență gratuită înainte și după naștere, precum și servicii legate de planificarea familială, nașterea, operațiile de cezariană, tratamentul diferitelor infecții, examenul citologic pentru prevenirea cancerului de col uterin.
A fost creată o procedură simplificată de angajare în câmpul muncii. Pe durata stării de urgență, cetățenii ucraineni aflați în R. Moldova vor putea încheia un contract de muncă pentru o anumită perioadă direct cu angajatorii moldoveni, și nu prin intermediul Biroului Migrație și Azil. Angajatorii sunt obligați să informeze Biroul Migrație și Azil în termen de cinci zile de la angajarea refugiaților din Ucraina. Aceștia trebuie să prezinte Biroului o copie a contractului de muncă și a pașaportului cetățeanului Ucrainei, numărul lui IDNP, care se eliberează refugiaților la intrarea în Moldova pe baza oricărui document de identitate prezentat.
A fost, de asemenea, simplificată procedura de deschidere a unui cont bancar, fapt ce permite oamenilor să primească salariul pe card.
Acum se introduce statutul de protecție temporară, care va permite, în primul rând, crearea unor regulamente pentru refugiații ucraineni, aflați în R. Moldova și, în al doilea rând, va oferi acces la diverse servicii, cum ar fi asistența medicală, serviciile educaționale, angajarea în câmpul muncii, posibilitatea de a deschide propria afacere.