Se știe că microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sănătate. Însă, în timp ce majoritatea cercetărilor s-au focusat pe importanța bacteriilor, recent atenția a fost îndreptată spre virușii bacteriilor din intestine. Un studiu de la Universitatea din Copenhaga, recent publicat în Nature Microbiology, a descoperit că persoanele care trăiesc peste 100 de ani au o diversitate mai mare de viruși care infectează bacteriile intestinale decât persoanele tinere, conform BigThink. Mai mult, ei au descoperit că virusurile sunt legate de modificări ale metabolismului bacterian care pot susține integritatea mucoasei și rezistența la agenți patogeni.
La începutul anilor 1970, oamenii de știință au descoperit că microbiota intestinală se modifică pe măsură ce îmbătrânim. Studii recente au descoperit că schimbările sunt previzibile și urmează un model: microbiota suferă modificări rapide și dramatice atunci când copiii mici trec la hrana solidă; ulterior, în timpul copilăriei, se ajunge la un echilibru între gazdă și mediu, iar microbiota rămâne în mare parte stabilă între 18 și 60 de ani. Echilibrul se pierde din nou dramatic după 60 de ani.
Această descoperire i-a determinat pe oamenii de știință să se întrebe ce cauzează această schimbare și ce efect are asupra sănătății.
„Suntem mereu dornici să aflăm de ce unii oameni trăiesc o viață extrem de lungă. Cercetările anterioare au arătat că bacteriile intestinale ale vechilor cetățeni japonezi produc molecule noi-nouțe care le fac rezistente la microorganismele patogene. Și dacă intestinele lor sunt mai bine protejate împotriva infecțiilor, atunci acesta este probabil unul dintre lucrurile care îi fac să trăiască mai mult decât alții”, a spus Joachim Johansen, cercetător la Universitatea din Copenhaga.
În 2021, o echipă de oameni de știință japonezi și-a propus să observe efectul acestei schimbări asupra sănătății persoanelor în vârstă. Ei au descoperit că centenarii au o comunitate intestinală distinctă, îmbogățită în microorganisme care sintetizează molecule antimicrobiene puternice care pot ucide agenți patogeni rezistenți la multidrog, inclusiv Clostridioides difficile și Enterococcus faecium.
Însă, deși schimbarea microbiomului intestinal la sfârșitul vieții ar putea fi benefică pentru sănătate, nu se știe și de ce se produce schimbarea. Pentru a rezolva acest mister, Johansen și colegii săi și-au îndreptat atenția către un membru adesea trecut cu vederea al microbiomului: virușii.
„Intestinele noastre conțin miliarde de viruși care trăiesc în interiorul bacteriilor și nu nu sunt interesați de celulele umane; în schimb, infectează celulele bacteriene. Având în vedere că există sute de tipuri diferite de bacterii în intestinele noastre, există și o mulțime de viruși bacterieni”, a spus Simon Rasmussen, consilier de cercetare al lui Johansen.
Oamenii de știință au explorat până acum posibilitatea terapiei cu fagi, adică utilizarea virușilor care infectează bacterii pentru a ucide agenții patogeni. Cu toate acestea, bacteriofagii pot spori și bacteriile pe care le infectează. De exemplu, ele pot furniza gene care ajută gazda lor bacteriană să atace alte bacterii sau să ofere noi capacități metabolice.
Johansen și colegii săi au fost interesați de ce tipuri de viruși aveau centenarii în intestin și au descoperit că centenarii aveau un virom mai divers, inclusiv genuri virale nedescrise anterior.
Dar drumul până la aflarea secretului vieții îndelungate este încă lung. „Dacă descoperim bacterii și viruși care au un efect pozitiv asupra florei intestinale umane, următorul pas evident este să aflăm dacă doar unii dintre noi sau toți le avem.”, completează Simon Rasmussen.