Într-un interviu exclusiv acordat publicației L’Express, Surkov a decis, după o lungă perioadă de absență, să vorbească despre viziunea sa privind Rusia și despre felul în care se construiește puterea politică la Moscova. După două decenii petrecute în spatele scenei politice, influențând direcțiile Kremlinului, Surkov s-a distanțat de Putin, iar astăzi nu mai este clar ce rol joacă în politica rusă. Este un om care, deși nu mai este activ în structurile de putere, cunoaște toate mecanismele care stau la baza acestora.

Vladislav Surkov, arhitectul „Putinismului” și omul din umbra Kremlinului, a fost o prezență enigmatică și misterioasă în politica din rusia. De la începutul războiului din Ucraina, Surkov s-a menținut într-o tăcere completă, fără să ofere vreun comentariu public cu privire la conflictul care zguduie Europa. Considerat creatorul unei mari părți a sistemului politic rusesc, omul care i-a modelat viziunea lui Vladimir Putin, a ales să rămână ascuns de ochii lumii, chiar și atunci când luminile reflectoarelor erau îndreptate asupra Rusiei și a influenței sale în conflictul din estul Ucrainei.

Surkov reprezintă esența „Putinismului”, viziunea politică care guvernează astăzi Rusia. Deși nu mai deține funcții oficiale, Surkov rămâne o piesă cheie în înțelegerea modului în care Rusia acționează pe plan internațional și în cadrul propriilor sale frontiere.

Rusia nu va renunța niciodată la expansiune

Unul dintre cele mai importante puncte pe care Surkov le subliniază în interviul său este conceptul de „expansiune permanentă” a Rusiei. Așa cum a spus el, „pentru Rusia, expansiunea nu este doar o idee, ci o condiție existențială a națiunii. Ne vom extinde în toate direcțiile, atât cât ne va permite Dumnezeu și resursele noastre. Important este să nu ne lăsăm duși de val și să nu încercăm să înghițim un teritoriu prea mare”, a declarat acesta.

Ideologia lui Surkov este construită pe ideea „lumii rusești”, un concept ce transcende granițele geografice. „Lumea rusă nu are granițe”, declară el. „Este oriunde există influența rusă, fie că este vorba de cultură, informații, armată, economie sau ideologie rusă.” Această viziune justifică politicile expansioniste ale Rusiei, pe care Surkov le descrie drept o „condiție existențială” a națiunii în cadrul existenței sale istorice.

Atunci când este întrebat despre subiectivitatea națiunilor care nu doresc să facă parte din această „lume rusă”, Surkov respinge ideea. El argumentează că Europa a ignorat voința poporului ucrainean, sprijinind loviturile de stat de la Kiev, în special în 2014. Conform lui Surkov, majoritatea ucraineană din acea perioadă vorbea limba rusă și se opunea integrării în Uniunea Europeană și NATO. El acuză Occidentul că a impus unei minorități pro-vestice și anti-rusești guvernarea Ucrainei, ducând la conflictul actual.

Ucraina, o entitate politică artificială

Surkov vede Ucraina ca pe o „entitate politică artificială” alcătuită din trei regiuni distincte: sudul și estul rusofon, centrul cu identități mixte și vestul anti-rus. El consideră că războiul va separa în cele din urmă aceste regiuni, cu elementele anti-rusești limitate la teritoriile lor istorice. „Ucraina va deveni într-o zi un stat real”, prezice Surkov, „dar doar în interiorul granițelor sale naturale, și, prin urmare, mult mai mic.”