În mai multe medii din România, postări în social media sau chiar buletine de ştiri, a apărut informaţia conform căreia refugiații afectați de inundațiile din județul Galați sunt cazați în corturi, în timp ce refugiații ucraineni ar fi fost găzduiți în „condiții de lux” la hoteluri. Afirmație este nu doar înșelătoare, ci și complet falsă.
În realitate, sprijinul financiar pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni provine în principal din fonduri externe, cum ar fi cele furnizate de Uniunea Europeană și de organizații internaționale, statul român având rol doar de gestionar și coordonator al acestor resurse. Decizia de a caza refugiații ucraineni în hoteluri și alte facilități a fost luată în funcție de fondurile disponibile și de nevoia urgentă de a le oferi adăpost adecvat în perioada de vârf a crizei, mai ales în contextul unui război care a forțat milioane de persoane să treacă granițele.
Pe de altă parte, situația din Galați implică cetățeni români strămutați din cauza unor dezastre naturale, cum sunt inundațiile recente, problemă abordată în cadrul limitelor sistemului național de gestionare a situațiilor de urgență. Autoritățile au optat pentru cazarea temporară în corturi pentru a asigura un adăpost imediat, urmând să evalueze pagubele și să sprijine reabilitarea zonelor afectate. Persoanele strămutate din cauza inundațiilor vor primi locuințe adecvate odată ce situația se va stabiliza și reparațiile vor fi efectuate. În acest context, orice comparație între criza refugiaților ucraineni și inundațiile din Galați ignoră diferențele semnificative de surse de finanțare, amploarea situațiilor de urgență și tipul de sprijin internațional și național.
- Reporter 24 pune în oglindă cele două situaţii, demonstrând cu date şi declaraţii oficiale că acuzațiile potrivit cărora cetățenii români ar fi tratați nedrept în comparație cu refugiații ucraineni denaturează realitățile crizelor diferite.
Într-o postare de Facebook din 18 septembrie, George Simion critică guvernul Iohannis-PSD-PNL pentru gestionarea insuficientă a ajutoarelor pentru sinistrați. El se filmează într-o locaţie din judeţul Galaţi, unde autrităţile au instalat o tabără de corturi pentru cei afectaţi de inundaţii. Preşedintele AUR vrea să arate contrastul dintre condițiile oferite refugiaților ucraineni și cele acordate victimelor din România.
„Atât a putut Raed Arafat, regimul Iohannis-PSD-PNL, să facă pentru sinistraţi: corturi. Pentru cei din Ucraina a asigurat hoteluri, a asigurat multe altele. Atât s-a putut! Nouă, Facebook ne-a dat jos construcția casei în 12 zile. În cele ce urmează o vedeți zi cu zi, ca să le arătăm celor de la guvernare că se poate. Ei au tot bugetul României pe mână”, spune George Simion.
Cele două situaţii nu pot fi, însă, comparabile, subliniază Silvia Tăbușcă, expert în combaterea traficului de migranţi, care arată că nu se pot compara criza refugiaților ucraineni și criza locală generată de dezastrele naturale din România. Ea a explicat că finanțările pentru aceste două situații sunt complet diferite. În cazul refugiaților ucraineni, sprijinul financiar provine din surse internaționale, precum Uniunea Europeană, guvernele altor țări și organizații internaționale, în timp ce pentru sinistrații români, ajutorul depinde de bugetele locale și județene.
„Cele două situaţi nu sunt comparabile, deoarece una dintre crize este o criză locală, naţională, iar cealaltă criză era şi este o criză internaţională. Fiind o criză internaţională, ţările democratice ale lumii au decis așa cum fiecare dintre noi atunci când a început conflictul am decis să ne alăturăm şi să sprijinim populaţia ucraineană care a intrat în România. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la nivelul guvernelor şi organizaţiilor internaţionale. Toate guvernele democratice şi organizațiile mari s-au unit pentru a sprijini aceste persoane care au fost nevoite să-şi părăsească locuințele şi au alocat sume foarte mari de bani pentru sprijinirea acestora. Sumele de bani primite de Guvernul României pentru cazarea şi masa ucrainenilor au venit din mai multe surse. Unele au fost surse guvernamentale”, a declarat Silvia Tăbuşcă.
Banii pentru crizele refugiaţilor vin direct de guverne internaţionale sau de la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).
„De exemplu, Japonia a preferat să ofere şi să finanţeze anumite programe în zona de frontieră a Ucrainei direct, Guvernul Japoniei oferind sprijin pentru anumite nevoi ale ucrainenilor. Apoi am avut ONU, care a oferit sume foarte mari de bani prin intermediul Organizației Internaţionale pentru Migraţie, Organizației Mondiale pentru Sănătate sau Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Toate aceste organizaţii ale ONU au fost finanţate din fonduri internaţionale. Însă, cele mai mari sume de bani au venit de la Comisia Europeană. Practic, ţările membre ale Uniunii Europene au decis să aloce refugiaţilor din Ucraina o sumă foarte mare de bani pentru a le oferi sprijinul necesar astfel încât să se simtă în România, așa cum s-ar simţi acasă, să beneficieze de condiţii de cazare şi condiţii de hrană normale, fireşti. Aceasta este o obligaţie internaţională, pe o perioadă de doi ani, Comunitatea Internaţională este obligată să finanţeze aceste nevoi de bază ale persoanelor care părăsesc zonele de conflict. De aceea, România a fost sprijinită, dar nu numai România, şi alte ţări din regiune, care au găzduit ucraineni. România a fost sprijinită financiar de organizațiile internaţionale sau guvernele altor ţări. Prin urmare, sumele de bani care care au fost alocate pentru această populaţie nu sunt sume provenite din bugetul naţional, ceea ce se întâmplă în situaţia crizei naţionale sau acestor sinistraţi în urma unor probleme ecologice, care trebuie să fie susţinuţi din bugetele locale sau bugetele judeţene. Prin urmare, nu putem compara bugetul şi posibilitatea de finanţare a unor nevoie la nivelul unui buget local cu organizațiile internaţionale sau guverne foarte puternice din punct de vedere economic, care au finanţat situţia ucrainenilor. De asta spun că cele două situaţii nu sunt comparabile din perspectiva aceasta a finanţării pentru că finanțările au fost complet diferite”, a mai spus Silvia Tăbuşcă.
- Ştiaţi că banii pentru ajutorarea refugiaţilor ucraineni vin din surse externe? Răspundeţi în SONDAJUL nostru!
Ineficiențele programului de cazare a refugiaților ucraineni și riscurile pentru integrarea socială
Ea a adăugat că procedura implementată de Guvernul României pentru cazarea refugiaților ucraineni a fost ineficientă, deoarece a favorizat unii cetățeni români să profite financiar de pe urma acestui program, închiriind apartamente la prețuri mult mai mari decât cele reale și, uneori, fără a respecta condițiile de cazare corespunzătoare.
„Noi am discutat la acel moment atât cu reprezentanţi ai Guvernului României, cât şi cu reprezentanţi din grupul inter-agenţiilor ONU, menționând că această procedură implementată de Guvernul României nu va fi benefică ucrainenilor. Şi acum vedem, practic, aceste rezultate. Guvernul României, într-adevăr, a ales să ofere aceşti bani cetăţenilor români care puneau la dispoziţie cazare şi masă ucrainenilor, iar unii cetăţeni români au făcut o afacere din acest program. Erau persoane care au închiriat mai multe apartamente în Bucureşti care, în anumite zone, erau închiriate cu 100 de euro, iar acum primeau de la Guvernul României sume mult-mult mai mari, de 600-700 de euro, dar cazau mai multe persoane în condiţii nu tocmai potrivite. Au fost prezentate în presă şi situaţii în care persoane au primit bani de la autoritățile locale, deşi nu au caza ucraineni sau nu au cazat numărul de ucraineni pentru care au primit sumele respective”, a declarat Tăbuşcă.
Expertul consultat de Reporter 24 mai spune că programul de sprijin al refugiaților ucraineni din România a fost defectuos, deoarece nu a condiționat integrarea acestora, lăsându-i vulnerabili după două ani. Deși în alte țări ucrainenii aveau posibilitatea să economisească bani pentru a-și acoperi nevoile ulterioare, în România nu au avut această opțiune, iar lipsa de integrare, cum ar fi învățarea limbii române sau găsirea unui loc de muncă, i-a făcut să ajungă într-o situație precară, expuși traficului de persoane și exploatării la locul de muncă.
„Acesta a fost un dezavantaj al acestui program, pe de o parte. Pe de altă parte, programul respectiv nu a condiţionat în niciun fel integrarea ucrainenilor. În alte ţări, ucrainenii au primit direct aceşti bani, ei au avut capacitatea să administreze banii respectivi astfel încât în zilele negre, atunci când guvernele nu mai oferă acest sprijin să poată să folosească o parte din banii pe care i-au economisit din acele finanţări. Din păcate, ucrainenii care au fost pe teritoriul României nu au avut această posibilitate de a putea să economisească din sumele de bani primite în cei doi ani pentru a acoperi măcar o parte din nevooile pe care le au astăzi. Nefiind condiţionaţi de învățarea limbii române sau de găsirea unui loc de muncă, cei mai mulţi ucraineni nu au mers în această direcţie. S-au trezit, practic, după doi ani extrem de vulnerabili, în stradă, fără condiţii de cazare, fără bani de masă pentru familiile lor şi de asemenea, fără loc de muncă, fără a cunoaşte limba română. Aceste persoane sunt extrem de vulnerabile, noi ne uităm pe componenta traficului de persoane, şi au fost foarte vulnerabile pentru a acceptat oferte de muncă în străinătate sau chiar pe teritoriul României unde au ajuns să fie explaotate deoarece nu vorbeau limbi străine sau nu înţelegeau limba română. Erau nevoiţi să muncească în condiţii improprii, așa cum le impunea angajatorul”, a mai spus Silvia Tăbuşcă.
Intervenția IGSU și mobilizarea forțelor pentru gestionarea inundațiilor din Galați
În urma inundațiilor severe din județul Galați în septembrie 2024, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a mobilizat resurse și personal pentru intervenție, conform reglementărilor stabilite prin Ordinul comun al ministrului apelor și pădurilor și ministrului afacerilor interne din 2019, pentru a ajuta comunitățile locale afectate de pagubele semnificative.
- Ştiaţi că banii pentru ajutorarea refugiaţilor ucraineni vin din surse externe? Răspundeţi în SONDAJUL nostru!
„Actul normativ care reglementează activitățile specifice desfășurate de către structurile implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea inundațiilor este Ordinul comun al ministrului apelor și pădurilor şi ministrului afacerilor interne nr. 459/78 din anul 2019. În urma efectelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase din perioada 13-14 septembrie 2024, județul Galați a fost una dintre cele mai afectate zone, 30 de unități administrativ-teritoriale înregistrând pagube semnificative, comunitățile locale suferind pierderi materiale considerabile, iar locuințele, anexele gospodăreşti şi infrastructura au fost deteriorate în mod semnificativ. Aceste evenimente au impus o mobilizare rapidă a resurselor de intervenție și gestionare a situațiilor de urgență. În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a executat manevre de forțe și mijloace, dislocând în județul Galați personal și mijloace tehnice specifice intervențiilor la inundații”, transmite IGSU, într-un răspuns pentru Reporter 24.
Sursa citată mai precizează că serviciile de urgență, împreună cu forțe ale armatei, poliției și jandarmeriei, au desfășurat misiuni intense de căutare-salvare, evacuare a apei și restabilire a normalității în localitățile afectate de inundații, realizând 492 de intervenții pentru extragerea apei din diverse spații afectate.
„Serviciile de urgență profesioniste, alături de forţe din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Inspectoratului General al Poliției Române şi Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, au desfăşurat misiuni specifice în vederea căutării-salvării persoanelor și animalelor surprinse de inundații, evacuării apei, noroiului, resturilor şi bunurilor, contribuind la restabilirea condițiilor normale în localitățile afectate. Referitor la evacuarea apei, vă comunicăm faptul că serviciile de urgență profesioniste au desfăşurat în perioada 15.09-11.11.2024 un total de 492 misiuni specifice de extragere a apei din casele, anexele gospodăreşti, curțile și obiectivele/zonele publice din localitățile afectate de efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase”, transmite ISU.
Situația detaliată a intervenţiilor în graficul următor:
Tabere temporare și măsuri de sprijin pentru sinistrații inundațiilor din Galați
După inundațiile din județul Galați, serviciile de urgență au organizat spații de cazare temporară pentru sinistrați, însă majoritatea persoanelor evacuate au preferat să se adăpostească la rude, astfel că doar un punct de cazare a fost utilizat pentru scurt timp, unde au fost asistate 26 de persoane.
„De asemenea, referitor la extragerea supraviețuitorilor, vă comunicăm faptul că serviciile de urgență profesioniste au acționat imediat după producerea fenomenelor hidrometeorologice periculoase pentru salvarea/evacuarea unui număr de 316 persoane, majoritatea optând să se adăpostească la rude/aparținători, care se aflau în zone sigure. În eventualitatea cazării temporare a persoanelor sinistrate, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a dislocat în zona de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „General EREMIA GRIGORESCU” al județului Galați patru complete Tabără mobilă pentru persoane sinistrate/evacuate în sistem containerizat, dotate cu echipamentele și accesoriile necesare în vederea asigurării condițiilor de cazare temporară (spații de dormit şi servit masa, echipamente sanitare, ventilație/climatizare, iluminat şi alimentare electrică etc.), a căror capacitate de cazare însuma 804 locuri.
Întrucât majoritatea persoanelor salvate/evacuate a optat să se adăpostească la rude/aparţinători, a fost operaționalizată o singură Tabără mobilă pentru persoane sinistrate/evacuate în sistem containerizat, amplasată în proximitatea Drumului Comuna 42, între localitățile Slobozia Conachi şi Hanul Conachi din județul Galați. În cadrul taberei operaționalizate nu a fost cazată nicio persoană. Alte două Tabere mobile pentru persoane sinistrate/evacuate în sistem containerizat au fost dislocate în localitatea Pechea, județul Galați, acestea rămânând în containere, fiind pregătite pentru operaționalizare în situația unei creşteri considerabile a numărului de sinistrați. De asemenea, în sala de sport a Şcolii Gimnaziale nr. 1 Slobozia Conachi din județul Galați a fost operaționalizat (cu echipamentele/accesoriile din dotarea unei Tabere mobile pentru persoane sinistrate/evacuate) un punct de cazare temporară pentru persoanele salvate/evacuate ca urmare a efectelor fenomenelor hidrometeorologice, în incinta acesteia fiind cazate/asistate temporar 26 persoane, doar în perioada 15-17.09.2024”, mai arată IGSU.
- Ştiaţi că banii pentru ajutorarea refugiaţilor ucraineni vin din surse externe? Răspundeţi în SONDAJUL nostru!
Locația de dispunere a Taberelor mobile pentru persoane sinistrate/evacuate în sistem containerizat este afişată în figura următoare:
Ce spune legea
În conformitate cu legislația națională, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este responsabil pentru amplasarea taberelor de sinistrați în caz de urgență, acoperind costuri minime legate de transport și funcționarea echipamentelor. Pompierii transmit că au intervenit cu profesionalism și solidaritate pentru a sprijini comunitățile afectate de inundațiile din județul Galați.
„Referitor la procedura legală privind amplasarea corturilor de campanie pentru sinistrați, vă comunicăm faptul că în conformitate cu prevederile pct. 6.1.2., lit. e) din Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului României nr. 557 din 03.08.20162, pentru funcția de sprijin protecția populației (evacuare, cazare, adăpostire, asigurare apă și hrană, alte măsuri de protecţie), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență are atributul instalării taberelor pentru sinistrați. De asemenea, actul normativ care reglementează activitățile specifice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistrați în situații de urgență este Ordinul ministrului administrației şi internelor nr. 1494 din 07.11.20063. În ceea ce privește costul operațiunii de dislocare și utilizare a Taberelor mobile pentru persoane sinistrate/evacuate în sistem containerizat, vă comunicăm faptul că acestea sunt reprezentate doar de costurile pentru carburant, respectiv deplasarea autospecialelor care transportau containerele aferente taberelor şi operaționalizarea uneia dintre acestea (funcționare generatoare curent electric). Pompierii români au demonstrat un înalt nivel de profesionalism, empatie, devotament și solidaritate pe timpul intervențiilor desfășurate în zonele afectate de inundațiile din județul Galați, timp de aproape o lună acționând în sprijinul populației din acele comunități”, se mai arată în răspunsul IGSU.
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.