luni, aprilie 15, 2024

Bilanțul atacului din Kiev crește la 18 victime. Analiștii americani cred că Putin s-ar pregăti pentru un conflict cu NATO

ExterneBilanțul atacului din Kiev crește la 18 victime. Analiștii americani cred că Putin s-ar pregăti pentru un conflict cu NATO

Bilanțul atacului din Kiev. Cel puțin 18 persoane au fost rănite în atacul de joi al rușilor asupra capitalei ucrainene, conform celui mai recent bilanț.

Bilanțul atacului din Kiev crește la 18 victime. Cum zonele civile din întreaga țară par să fie iarăși o țintă predilectă a Kremlinului, ucranenii le cer occidentalilor insistent sisteme de apărare anti-aeriană.

Între timp, europenii caută soluții pentru a consolida întreg arsenalul ucrainean, precum şi propria industrie de apărare, în condiţiile în care obiectivele Moscovei par tot mai ambițioase. Potrivit analiștilor americani, accentul pus de Vladimir Putin pe creșterea capacităților economice și militare ale țării arată că s-ar pregăti pentru un conflict cu NATO.

Bilanțul atacului din Kiev crește la 18 victime. Analiștii americani cred că Putin s-ar pregăti pentru un conflict cu NATO

Joi, capitala Ucrainei a fost lovită de cel mai puternic atac al rușilor din ultimele 2 luni. Anti-aeriana a doborât 31 de rachete balistice și de croazieră, dar resturi ale acestora și drone au căzut pe clădiri rezidențiale, pe mașini și pe un transformator electric. În total, dinspre Rusia au fost lansate 31 de rachete, inclusiv una hipersonică Kinjal și o rachetă balistică Iskander. Președintele Zelenski îi amintește din nou Occidentului câtă nevoie are Ucraina de apărare anti-aeriană.

Bilanțul atacului din Kiev crește la 18 victime

Volodimir Zelenski: „Toată apărarea aeriană primită de Ucraina, în special de la țările europene, menține orașele și satele noastre în viață. Dar sistemele de apărare aeriană existente nu sunt suficiente pentru a ne proteja întregul teritoriu de teroarea rusă. Și nu este o chestiune de sute de sisteme, ci de un număr rezonabil, necesar pentru a proteja întreg teritoriul Ucrainei.”

Acestui apel încearcă să-i răspundă șefii de state ori de guverne europeni, reuniți la Bruxelles. Cei 27 de lideri dezbat propunerea de a folosi veniturile generate de activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra armele necesare Ucrainei.

Josep Borrell, șeful politicii externe al UE: „Sper să ne putem pune de acord să schimbăm bancnotele în arme, pentru că soldații nu luptă cu bancnote!”

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Există o susținere puternică, în acest moment, cu privire la folosirea profiturilor ori a încasărilor din activele înghețate pentru a ajuta armata ucraineană. Am discutat cu liderii europeni și, dacă suntem prompți acum cu încheierea acordului, am putea trimite (Ucrainei) primul miliard încă de la 1 iulie.”

„Rusia va trata statele occidentale ca pe niște hoți”, a avertizat, recent, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, cu privire la posibilitatea aplicării acestei măsuri. Mai mult, ea amenință că Rusia nu va ezita să răspundă dur.

Între timp, liderii europeni amintesc că o altă sursă posibilă de fonduri pentru protejarea Ucrainei este Instrumentul European pentru Pace, creat în 2021.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Vom anula pragul de 5 miliarde de euro (stabilit pentru sprijinirea Ucrainei) din fondurile Instrumentului European pentru Pace. Putem căuta furnizori și în afara Europei.”

Însă, ca de obicei când vine vorba despre războiul din Ucraina, premierul ungar Viktor Orban se opune categoric ambelor propuneri. O discuție separată la summit vizează apărarea țărilor membre, care se confruntă cu cea mai mare ameninţare la adresa securităţii de după Al Doilea Război Mondial, după cum a formulat șeful Consiliului European. Din acest motiv, Charles Michel a pus pe agenda întâlnirii sporirea cheltuielilor pentru apărare, mai multe achiziţii comune şi reducerea barierelor administrative.

Necesitatea acestor măsuri își găsește argumente și într-o nouă analiză a Institutului pentru studiul războiului. În opinia experților americani, mai mulți indicatori financiari, economici și militari sugerează că Rusia s-ar pregăti pentru un conflict convențional pe scară largă cu NATO, după 2026.

După ce și-a asigurat un nou mandat de 6 ani, Vladimir Putin i-a îndemnat pe liderii grupurilor parlamentare să acționeze în interesul statului și nu al corporațiilor ori partidelor. Liderul rus a subliniat necesitatea de a crește „noua elită” care „se va maturiza pe front”, spre deosebire de oligarhii care și-au „umplut buzunarele” acumulând averi prin privatizare și corupție după dezintegrarea URSS.

Pentru analiștii Institutului pentru studiul războiului, dorința lui Puțin de a-și rișca relațiile cu oligarhii ar trăda ambiții militare mai mari decât controlarea Ucrainei. Avertismente similare au venit, în ianuarie, și din partea unor servicii europene de informații.

Vezi si alte articole...