Bucureștiul se transformă treptat într-un vast depozit de mașini, pe măsură ce spațiul public devine tot mai sufocat de vehicule. Dezechilibrul dintre numărul autoturismelor și infrastructura disponibilă a creat o realitate urbană dominată de improvizație, unde regulile de circulație, urbanism și bun-simț sunt adesea ignorate.
În timp ce unii șoferi achită corect taxele de parcare, alții ocupă gratuit trotuare, spații verzi sau benzi de circulație, accentuând haosul și inechitatea din oraș.
Un oraș cu prea multe mașini și prea puține parcări
Datele oficiale confirmă dimensiunea problemei. Potrivit Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), la începutul anului 2025, în București erau înmatriculate peste 1,6 milioane de vehicule. La acestea se adaugă aproximativ 300.000 de mașini care tranzitează zilnic Capitala.
În contrast, numărul locurilor de parcare de reședință este extrem de redus. Conform informațiilor furnizate de primăriile de sector, în întreg orașul există aproximativ 23.000 de astfel de locuri. Practic, pentru fiecare loc de parcare legal există cel puțin 6–7 mașini care trebuie să fie parcate undeva, pe domeniul public.
Rezultatul este o ocupare agresivă a oricărui spațiu liber, indiferent de destinația acestuia.
Trotuarele, transformate în parcări neoficiale
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale lipsei de infrastructură este dispariția trotuarelor ca spațiu pietonal. În zonele dens populate, precum Sectorul 4, autoritățile recunosc că peste 100.000 de locuitori nu dețin un loc de parcare.
În lipsa alternativelor, șoferii parchează pe trotuare, pe spații verzi sau pe prima bandă de circulație. Situația este amplificată de aplicarea inconsecventă a legii: locurile de parcare cu plată rămân adesea libere, în timp ce zonele adiacente sunt sufocate de mașini parcate ilegal.
Această realitate afectează direct pietonii, care sunt forțați frecvent să circule pe carosabil, punându-și siguranța în pericol.
Ce măsuri au luat autoritățile
Primăria Capitalei a încercat să gestioneze situația prin introducerea parcărilor cu plată în centrul orașului, într-o strategie denumită informal „revoluția parcărilor”. Cu toate acestea, eficiența măsurii este limitată și intens contestată.
În paralel, primăriile de sector au crescut taxele pentru parcările de reședință. În Sectorul 3, de exemplu, acestea au ajuns în 2026 la valori cuprinse între 397 și 796 de lei pe an, în funcție de zonă.
De asemenea, în Sectorul 4 este aplicată taxa de dezvoltare urbană, cunoscută ca „taxa Băluță”, în valoare de 593 de lei, destinată posesorilor de autoturisme care nu dețin un loc de parcare.
Cu toate acestea, datele din TomTom Traffic Index arată că aceste măsuri nu au condus, până în prezent, la o reducere semnificativă a congestiei traficului.
Pietoni printre mașini
Bucureștiul rămâne un oraș în care dreptul de a deține un autoturism este adesea confundat cu dreptul de a ocupa spațiul public. Trotuarele, spațiile verzi și benzile de circulație au devenit obstacole permanente pentru pietoni, transformând deplasarea pe jos într-o adevărată cursă cu obstacole.
Până când transportul alternativ nu va deveni o prioritate reală, iar eliberarea trotuarelor nu va fi susținută de investiții consistente în infrastructură, Capitala riscă să își consolideze statutul de „oraș-parcare”.