Vine o vreme în viața oricărei domnișoare, când aceasta ar trebui sa facă un prim consult ginecologic. Se știe că acest eveniment este privit cu oarecare teamă și rușine, dar este absolut normal a merge la medicul ginecolog.
Cristina Cornoiu medic specialist medicină de familie la Cabinetul de Planificare familială din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu, spune că totul va consta în mare parte dintr-o discuție liberă, care va răspunde cu siguranță la numeroase întrebări ale pacientelor.
Cât despre evaluarea pe masa ginecologică, aceasta nu este o procedura dureroasă, durează câteva minute și se efectuează doar dacă pacienta și-a început viața sexuală.
De ce este important să merg regulat la ginecolog?
Există cel puțin trei scopuri principale ale controalelor ginecologice regulate:
• Informații. Se pot obține informații și răspunsuri exacte și confidențiale la orice întrebare cu privire la corpul în schimbare, menstruație, sexualitate, sarcină.
• Prevenție. Se pot afla ce alternative există pentru prevenirea sarcinii nedorite și a infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și în ce constă un stil de viață sănătos.
• Tratament. Dacă pacienta acuză tulburări menstruale, durere sau alte probleme genitale, medicul ginecolog va face o serie de teste pentru a afla cauza și va recomanda un tratament.
Când ar trebui să merg la primul consult ginecologic?
Medicii specialiști ginecologi recomandă ca primul consult ginecologic să aibă loc atunci când apar simptome, cum ar fi o scurgere vaginală anormală sau durere, sau cândva în jurul vârstei de 16-18 ani, dar nu mai târziu de 21 de ani.
Există însă câteva motive serioase care necesită un consult de specialitate ginecologic:
• durere apărută în partea de jos a abdomenului sau în jurul zonei genitale
• scurgere vaginală pe chilot, care este însoțită de mâncărime, senzație de arsură, miros neplăcut, în special dacă s-a început viața sexuală
• sângerare vaginală care durează mai mult de 10 zile
• crampe menstruale intense care împiedică pacienta să meargă la școală sau la serviciu
• absența menstruației până la vârsta de 15 ani sau după 3 ani de la începerea dezvoltării sânilor
• absența menstruației, în special dacă pacienta este activă sexual
De reținut că, indiferent de vârstă sau dacă s-a început viața sexuală, dacă pacienta prezintă unul din simptomele de mai sus, este important ca aceasta să meargă la un consult ginecologic.
Este nevoie să merg la consult ginecologic dacă sunt virgină?
Chiar dacă pacienta este virgină (nu a avut niciodată un act sexual), este nevoie ca aceasta să meargă la consult ginecologic dacă prezintă unul dintre simptomele de mai sus. Pacienta trebuie să informeze înainte de consultație medicul ginecolog că este virgină, iar examinarea ginecologică nu va afecta himenul (membrana care acoperă parțial orificiul vaginului).
Trebuie să vin însoțită la consult?
Dacă pacienta are vârsta sub 18 ani, trebuie ca aceasta sa fie însoțită de unul dintre părinți. Dacă are peste 18 ani, rămâne decizia pacientei dacă vrea sau nu să aibă pe cineva alături în cabinet. Unele paciente se simt mai în siguranță dacă sunt însoțite de mame, în schimb altele sunt stânjenite de prezența mamei. Întotdeauna medicul va ține cont de dorința pacientei.
Înainte de consult
Consultul de ginecologie trebuie programat în mijlocul perioadei ciclului menstrual. Este recomandat ca înainte cu 48 de ore să se evite contactul sexual, să nu se folosească produse de igienă intimă (geluri, ovule, creme) și să nu se facă spălături vaginale.
Pacienta se poate gândi dinainte care sunt întrebările la care vrea să-i răspundă medicul ginecolog și să și le noteze, pentru a și le reaminti mai ușor în timpul consultului.
Dacă ești la menstruație, ar fi o idee bună să reprogramezi consultația ginecologică
Faptul că pacienta este la menstră îl poate împiedica pe medicul ginecolog să facă o evaluare completă. De asemenea, probele vaginale (secreție vaginală, cultură din col, examenul Babeș-Papanicolau) nu se pot recolta în timpul menstruației. Sunt necesare minim 2 zile de la finalizarea menstrei pentru a putea recolta în condiții optime probele vaginale.
În ziua consultului ginecologic
În ziua programării nu este nevoie ca pacienta sa facă ceva special. Aceasta își face în mod obișnuit un duș cu apă și săpun, însă nu va folosi creme sau pudră în zona intimă. Se va purta ceva comod și necomplicat de îmbrăcat, în care pacienta să se simtă confortabil când va veni momentul să se dezbrace.
Prima parte a consultului ginecologic
Inițial, medicul ginecolog va vrea să cunoască pacienta: să afle istoricul ei medical, istoricul medical familial și care sunt motivele pentru care a venit la acest consult. Deși subiectele discutate sunt delicate, este important ca pacienta să fie sinceră la ginecolog. Detaliile au relevanță și uneori medicul se poate orienta doar în urma acestei discuții asupra diagnosticului. De reținut: orice se va spune medicului va rămâne strict confidențial!
Examinarea ginecologică propriu-zisă
În cazul în care va fi necesar consultul ginecologic, vezica urinară plină poate crea un disconfort. De asemenea, pentru efectuarea unei ecografii transvaginale, vezica urinară trebuie să fie goală pentru a vizualiza mai ușor organele genitale interne.
Medicul va explica fiecare parte a examenului medical, astfel încât pacienta va ști unde va fi atinsă înainte să simtă aceasta. I se va cere să se așeze pe masa ginecologică, să-și tragă corpul spre marginea mesei și să-și pună picioarele îndoite în suporturile speciale. Acesta poate fi un moment în care să se simtă stingherită, însă pacienta trebuie să-și amintească că aceasta este o modalitate de examinare normală pentru un consult ginecologic și că numeroase femei fac aceste consulturi în mod regulat.
Există 3 părți ale examenului ginecologic: examinarea organelor genitale externe (vulva), examinarea vaginului și a colului uterin cu speculul și examinarea organelor genitale interne cu ajutorul mâinilor (tușeul vaginal sau examenul bimanual). Examinarea fizică nu ar trebui să fie dureroasă, dar, dacă apare durerea, pacienta trebuie să informeze imediat medicul, deoarece acest lucru ar putea fi un semn al unei anumite patologii.
Evaluarea vaginului cu ajutorul speculului vaginal se va face doar dacă pacienta și-a început viața sexuală. Dacă aceasta și-a început viața sexuală, medicul ginecolog va vrea sa recolteze testul Babeș-Papanicolau. Asta înseamnă colectarea cu ajutorul unei periuțe fine a celulelor de la nivelul colului uterin. Criteriile de recoltare sunt: fără contact sexual și fără spălături intravaginale cu 48 ore înainte de consult. Perioada optimă de recoltare a testului Babeș-Papanicolau este în zilele 10-14 ale ciclului menstrual, numărat din prima zi de sângerare. Manevra nu este dureroasă, însă uneori se poate simți o senzație de ciupire. De asemenea, dacă consideră necesar, medicul va recolta o probă din secreția vaginală pentru infecțiile cu transmitere sexuală. Probabil că pacienta nici nu va simți această manevră.
Examinarea sânilor
Uneori (dar nu întotdeauna) medicul ginecolog va efectua, de asemenea, un examen al sânilor, pentru a verifica dacă sunt modificări sau noduli. Un astfel de examen este recomandat să fie făcut anual, începând cu vârsta de 21 de ani, ca modalitate de screening pentru cancerul de sân.
Ecografia transvaginală
Consultul ginecologic poate fi completat cu efectuarea unei ecografii transvaginale, care are o mare acuratețe în stabilirea diagnosticului. Ecografia transvaginală se efectuează cu o sondă endovaginală (care este introdusă în vagin, acoperită cu un prezervativ), care arată organele genitale interne (uterul și ovarele) cu precizie mai mare, comparativ cu sonda abdominală, folosită în cadrul unei ecografii pelvine.
Când examinarea este gata
Medicul ginecolog va informa pacienta dacă examinarea a fost normală, când vor fi gata testele efectuate, dacă este nevoie de completarea investigațiilor, dacă este nevoie de vreun tratament și când să revină la control.
La rândul său, pacienta poate întreba medicul despre orice altceva dorește să cunoască: contracepție, screeningul pentru infecțiile cu transmitere sexuală, vaccinare (ex. vaccinarea contra cancerului de col uterin) și alte măsuri de prevenție.