Cum își împart lumea F-35 al SUA și avioanele de luptă Su-35 ale Rusiei? Ce își ia România. Sfârşit de carieră pentru emblematicele F-4E Phantom II, din inventare.
Cum își împart lumea F-35 al SUA și avioanele de luptă Su-35 ale Rusiei? Ce își ia România. Sfârşit de carieră pentru emblematicele F-4E Phantom II, din inventarele Coreei de Sud.
Este vorba despre achiziția, de către Coreea de Sud, a unor avioane de vânătoare F-35A suplimentare. Pe de altă parte, și despre posibila sosire a avioanelor de vânătoare rusești Su-35S, pentru Forțele Aeriene din Republica Islamică Iran (IRIAF).
Cum își împart lumea F-35 al SUA și avioanele de luptă Su-35 ale Rusiei? Ce își ia România
Forțele Aeriene ale Republicii Coreea (ROKAF) au anunțat oficial retragerea avioanelor F-4, la începutul acestei luni, lăsând Iranul, Turcia și Grecia ca unici utilizatori ai iconicului avion.
În timp ce Grecia și Turcia sunt aliate SUA, accesul la piese de schimb și componente pentru întreținerea aparatului de zbor este ușor. Totuși, nu același lucru este valabil și pentru Iran.
Teheranul a recurs la contrabanda cu piese de schimb, pentru a eluda sancțiunile americane de la sfârșitul anilor 80, prin intermediul serviciilor de aviație mici și intermediare și al companiilor de inginerie, deţinute de către oameni de afaceri iranieni din SUA, până când aceştia au fost anihilaţi de agențiile americane de aplicare a legii, până în anii 2000.
Turcia și Grecia sunt rivale regionale mediteraneene, adesea angajându-se în arătări reciproce ocazionale de muşchi. Ele au aceleași avioane în flota lor, cum ar cazul cu F-16 și F-4.
Între timp, F-4 iraniene își vor asuma în continuare un rol secundar în operațiuni, presupunând că Su-35 rusești ajung în țară. Aceste roluri ar fi foarte limitate, cu programe de zbor mai puțin active.
Avionul F-4E Phantom II, din Coreea de Sud, și-a efectuat ultimul exercițiu cu foc real, după 55 de ani de serviciu, și va fi retras pe 7 iunie, împreună cu rachetele AGM-142 „Pop-eye”.
Activele au fost vitale pentru apărarea aeriană a Republicii Coreea, împotriva Coreei de Nord. Probabil că au fost desemnate pentru supravegherea țintei aeriene a aeronavelor inamice, rachete de croazieră și balistice, apărare punctuală, interceptoare și lovituri terestre.
F-15 K Slam Eagles sunt planificate să îndeplinească majoritatea funcțiilor de dominanță aeriană din prima linie și de penetrarea aeriană adâncă. ROKAF este programată să aibă în prezent 25 de avioane F-35A suplimentare, după ce Departamentul de Stat a aprobat vânzarea lor, de 5,06 miliarde de dolari, în septembrie anul trecut.
Aliaţii SUA de pe întreg mapamondul au achiziţionat, de-a lungul timpului, avioane F-35. Partener de nivelul 1 este UK, de nivelul 2 sunt Italia şi Olanda, iar de nivelul 3 Australia, Canada, Danemarca şi Norvegia.
Mai sunt doi participanţi statali la cooperativa de securitate – Israel şi Singapore şi încă opt particcipanţi străini la vânzări militare: Belgia, Finlanda, Germania, Japonia, Polonia, Coreea de Sud, Elveția şi Republica Cehă.
Dacă acordul final va fi încheiat, numărul de F-35A din flota ROKAF va crește la 65 de unități, oferindu-i un avantaj calitativ și cantitativ masiv față de Forțele Aeriene Nord-Coreene, care operează avioane de luptă MiG-29 și MiG-21 rusești învechite.
România va achiziţiona şi ea F-35
Guvernul României intenționează să-și majoreze bugetul de apărare pentru 2024 cu aproape 45%, față de 2023, până la 20,8 miliarde de dolari, pentru a permite achiziții majore de arme. Informațiile disponibile public sugerează că programul IFV, în baza căruia România va cumpăra până la 298 de vehicule noi, are o valoare de 3 miliarde de euro.
Dar România așteaptă şi avioanele de luptă F-35. Prețul estimat pentru 32 de avioane este de 6,5 miliarde de dolari. Bucureștiul își propune să semneze o scrisoare de acceptare în 2024 și are în vedere să comande încă 16 pe termen lung.
Modelul de cheltuieli urmează un proces de achiziție accelerată, introdus după invazia Rusiei în Ucraina. Accentul se pune pe achizițiile pentru forțele terestre și pentru forțele aeriene. Ritmul uluitor al cheltuielilor pentru apărare al României a dus deja la unele schimbări organizaționale menite să stimuleze rentabilitatea investiției a țării.
Guvernul a înființat în acest scop Agenția Română de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare (ARCTISA).