luni, mai 27, 2024

Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană

ExterneCum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană

NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în sudul flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un anumit dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet. Într-un interviu pentru „Adevărul”, expertul în securitate Marius Ghincea are explicații, dar și posibile soluții pentru a corecta acest lucru.

NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în sudul flancului estic. Anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre și statele din zonă să devină, prin lege, un punct de interes major pentru SUA. Salutată cu mult entuziasm de către politicienii români, decizia americanilor nu a adus până la urmă nici mai mulți militari în România și în regiune, dar nici mai multe investiții economice.

Acest lucru nu ar trebui să surprindă, spun analiștii geopolitici și cei militari, conștienți că SUA va continua așa-numitul pivot spre zona Indo-Pacificului, indiferent dacă viitoarele alegeri vor îi vor da câștig lui Joe Biden sau lui Donald Trump.

Expertul în securitate Marius Ghincea, lector la titrata universitatea americană Syracuse University şi cercetător la Institutul Universitar European din Florenţa, a realizat, alături de Alina Inayeh, un studiu special legat de securitatea zonei Mării Negre. Apărut sub egida unui cunoscut think tank, Global Focus, studiul a fost sprijinit chiar de NATO și de Fundația Friedrich Naumann.

Un context complicat

Intitulat sugestiv „Security cooperation in the wider Black Sea”, studiul militează pentru o cooperare mai largă în domeniul securității în regiunea Mării Neagre.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Marius Ghincea vorbește despre faptul că zona Mării Negre continuă să fie subevaluată de către aliați, inclusiv de SUA.

În ce privește legea adoptată în SUA, el spune că reprezintă un mare pas înainte, însă asta nu e tot. De acum, românii trebuie să-și facă temele mult mai bine.

„Faptul că au trecut această lege e o reușită, însă e doar primul pas. Nimic din acel text de lege, de fapt, o rezoluție a Congresului, nu obligă la ceva. Dacă citim rezoluția, ea doar spune că președintele trebuie să facă ceva, dar nu și ce anume trebuie să facă. Și președintele poate să spună: da, adoptăm o strategie de trei pagini, am făcut ceva, gata”, spune Ghincea.

Există o mulțume de probleme și un context special în regiune. Iar faptul că România, Bulgaria și Turcia nu reușesc să colaboreze suficient de bine e doar unul dintre motive. „Dacă există o anumită atenție, există și implicare, există și evident mai multă prezență americană în regiune, având în vedere războiul din Ucraina, pe de altă parte politica Turciei face ca interesele americane să fie relativ reduse”, subliniază Ghincea.

Iar explicațiile sunt mai largi. „Nu putem să ne așteptăm la o creștere semnificativă a prezenței americane în Marea Neagră pentru simplul fapt că Turcia, care controlează strâmtorile și care aplică prevederile Convenției de la Montreux, nu vrea o prezență mai mare aliată în Marea Neagră, unde se bucură de ceea ce eu numesc un condominion, un control reciproc cu rușii, pe care vor să-l mențină, iar o prezență aliată mai mare din partea SUA, Marii Britanii și a Franței alterează echilibrul de putere din Marea Neagră, care avantajează Ankara în acest moment. Iar Turcia nu vrea să altereze acest echilibru de putere”, completează el.

Și mai există un aspect ce ține de politica externă a Statelor Unite. „Al doilea motiv este legat de faptul că SUA nu sunt interesate cu adevărat să își crească prezența în Marea Neagră, pentru că resursele lor nu sunt nelimitate, iar prioritățile lor sunt altele. Pentru ei, prioritatea o reprezintă zona Asiei, apoi cea a Orientului Mijlociu. Efectiv nu au nici resurse, și nici obiective strategice importante pentru ei care să ceară o prezență semnificativă de resurse de oameni în zona noastră. Și se folosesc de poziția Turciei pentru a se eschiva cumva în a răspunde pozitiv solicitărilor românilor, de exemplu”, arată el.

De ce nu suntem credibili în fața autorităților

În plus, în opinia sa, politicienii din România sunt incapabili să vină cu o viziune serioasă și prea puțin convingători. Spre deosebire de lobby-ul statelor baltice și de cel polonez, românii nu găsesc soluții. Dar asta nu e tot.

„Există extrem de multe probleme, există probleme în sfera lipsei unei viziuni clare legate de ceea ce vrem la Marea Neagră. România nu știe foarte bine ce vrea la Marea Neagră, are o retorică destul de ambițioasă legată de cooperare la Marea Neagră, de o prezență mai semnificativă la Marea Neagră a aliaților din NATO, dar trecând peste această retorică nu există prea e foarte multă substanță”, avertizează Ghincea.

Expertul vine cu exemplu edificator: „Un oficial german care a fost recent la București într-o vizită de lucru îmi spunea că atunci când îi întreba pe decidenții români, politicieni, voluntari, care este viziunea lor cu privire la securitatea, cooperarea la Marea Neagră, politicienii români nu au putut să dea răspunsuri foarte concrete, foarte coerente, care să aibă substanță.”

Marius Ghincea a explicat și de ce nu reușim practic să fim credibili și să-i convingem pe aliați să trateze zona Mării Negre la fel ca regiunea baltică.

„Nu suntem credibili în ochii aliaților occidentali atunci când cerem lucruri legate de securitatea la Marea Neagră, de securitatea în sud-est, dar nu venim și cu lucruri concrete, cu propuneri bine dezvoltate, cu viziune, cu niște proiecte clare, implementabile, pe care să le putem pune pe masă”, mai spune el.

Soluțiile problemei

El a oferit și cu o posibilă „rețetă” pentru a îndrepta acest neajuns.

„Un mod prin care putem să devenim mai credibili este să investim și să terminăm ceea ce am început deja legat de infrastructura militară, pentru că nu poți să fii credibil atunci când îi ceri altuia să mobilizeze pe teritoriul tău tehnică militară și resurse militare, însă tu nu poți să ți le asiguri pe ale tale și ce ai promis în planificarea NATO că vei avea”, adaugă Ghincea.

Mai mult, el propune ca România să vină cu o nouă abordarea. O posibilă soluție ar fi ca aspectele ce țin de securitatea Mării Negre să nu mai fie tratate separat.

„Un al doilea punct poate interesant din punct de vedere intelectual la nivel conceptual ar fi că România să propună ca Marea Neagră să nu mai fie tratată ca o regiune sau o subregiune distinctă, ci NATO să trateze Mediterana de Est, Balcanii de Vest și Marea Neagră ca un complex regional de securitate integrat. În momentul de față, NATO le privește puțin distinct. Asta nu ne avantajează, iar aici cred că există destul de mulți oameni în cadrul MApN, cât și în cadrul MAE care pot dezvolta o nouă viziune de cooperare și securitate, în așa fel încât aliații să trateze aceste zone la pachet și dinamicile lor interconectate să fie văzute împreună. Doar să fie lăsați de politicieni. Asta ne-ar avantaja pe noi printr-o creștere a vizibilității elementelor comune”, încheie Marius Ghincea.

Vezi si alte articole...