Un lucru interesant care explică de ce ne raportăm la genul masculin: Iorgu Iordan (Recenzie la Atlasul lingvistic român, partea a II-a, p. 20-21) dă explicația schimbării de sens ”fiindcă genul masculin este considerat mai tare decât cel feminin, deci predomină când e vorba de un termen generic, care să exprime ființe de ambele genuri (Ce-ți fac băieții? = ce-ți fac băieții și fetele?”)
Să analizăm câțiva termeni care denumesc gradele de rudene înainte de căsătorie:
Perechea- din Lat. „particula, particulam”, cele două fiinţe unite prin căsătorie, bărbatul şi femeia1. „A fost odată o pereche de oameni care n-aveau copii” (Poveşti populare româneşti, Cristea Sandu Timoc- povestea „Copilul născut cu cartea în mână”, p. 59). Se întâlneşte des în construcţia „suflete pereche”, atunci când se referă la doi îndrăgostiţi.
”Însurățel” cu sensul de mire. ”Dacă vrei să-l mădărești îi zici însurățel”(A.L.R., note, harta 256). Este destul de rar folosit pentru a-l desmna pe tânărul căsătorit de curând. Apare mult mai des folosit ca în forma de plural ”tineri însurăței”- căsătoriți de curând. Are o încărcătură afectivă, tocmai parcă pentru a-i ocroti pe cei doi în noua viață pe care o încep. Folosirea numai diminutivală.





Curierulnational.ro
Observatornews.ro

