Pe 6 iunie, în urma distrugerii barajului Kakhovka, un torent de apă s-a revărsat peste sudul Ucrainei. Acesta a provocat inundații de amploare și a declanșat o nouă criză umanitară într-o regiune care se confruntă deja cu consecințele războiului în desfășurare. Ruperea barajului nu numai că a inundat zone întinse, dar a provocat și o serie de probleme ecologice și de mediu.
Imediat după ruperea barajului au început ploi torențiale și furtuni puternice, care au agravat situația, îngreunând și mai mult evacuarea oamenilor și asigurarea asistenței umanitare. Impactul incidentului a depășit cu mult preocupările umanitare de urgență.
Pe măsură ce nivelul apei a scăzut, a devenit evident că spargerea barajului s-a transformat într-o catastrofă ecologică de amploare. Inundația a declanșat o undă de poluare care a avut consecințe pe termen lung asupra Mării Negre și a regiunilor adiacente. De la poluarea semnificativă cu materii fecale, cauzată de scurgerea foselor septice și a depozitelor de bălegar, la poluarea industrială, apele Mării Negre au suportat principalul efect al catastrofei. Impactul asupra florei și faunei marine, asupra calității apei și a sănătății umane a devenit obiectul atenției și a analizei pe termen lung.
În acest articol, jurnaliștii de la JAM-News, G4Media, BG Science și Donbass News analizează consecințele ecologice ale ruperii barajului de la Kakhovka, examinând efectele imediate și pe cele pe termen lung provocate de dezastru. Cu ajutorul evaluărilor și analizelor experților, încercăm să descâlcim rețeaua complexă de consecințe ale ruperii barajului pentru Marea Neagră și regiunile învecinate acesteia.
Impactul asupra mediului și aspecte ecologice
Apele din inundația provocată de ruperea barajului au transportat cu ele o varietate de poluanți care au avut un impact semnificativ asupra calității apei, a vieții marine și a sănătății umane.
Poluarea provocată de inundație a devenit una dintre cele mai mari probleme actuale. Ministrul ucrainean al Sănătății, Viktor Lyashko, a anunțat „o contaminare semnificativă cu materii fecale” și a avertizat ca apa să nu fie utilizată pentru consum sau pentru îmbăiere în zonele afectate, din cauza riscului de boli infecțioase. Autoritățile ucrainene au sfătuit cetățenii să se abțină de la scăldatul în apele afectate de dezastru și de la consumul de pește din aceste ape, de teama apariției unor focare de infecții gastrointestinale.
Pe lângă poluarea cu materii fecale, apele din inundație au adus și poluare industrială. Zeci de uzine chimice și petrochimice au fost inundate, iar asta a provocat poluarea industrială a apei. Potrivit organizației Greenpeace, în primele zile după dezastru, aproximativ 150 de tone de ulei de motor s-au scurs în apă din rafinăriile, stațiile de carburanți, centralele electrice și depozitele inundate.
Ca urmare, apele contaminate au ajuns în Marea Neagră prin golful Niprului, ceea ce a dus la interzicerea înotului și a pescuitului în regiunea Odessa. Probele de apă din această regiune conțineau salmonella, rotavirus, astrovirus, vibrionul holeric, vibrio parahaemolyticus, ouă și larve de helminți umani și animali, iar indicele Escherichia coli a fost depășit în mod semnificativ. Cauza poluării a fost reprezentată de pesticide, substanțe chimice, ape uzate, resturi din cimitire, cadavre de animale și alte gunoaie care au intrat în Marea Neagră pe cursul râului Nipru după ruperea barajului.
„Și înainte aveam o problemă – marea înflorea în mod constant din cauza faptului că aceste îngrășăminte erau eliberate în mare odată cu râurile, iar aceasta înflorea periodic. Iar acum, o cantitate mare [de îngrășăminte] care a fost acumulată în rezervorul Kakhovka a fost eliberată brusc în mare. Nu a dispărut, nu va dispărea o perioadă îndelungată și vom vedea consecințele pentru mult timp de acum încolo”, a declarat Yuriy Kvach, cercetător principal la Institutul de Biologie Marină al Academiei Naționale de Științe din Ucraina. (https://novosti.dn.ua/ru/article/8619-more-posledstvij-kak-katastrofa-na-kahovskoj-ges-menyaet-chernoe-more)
Consecințele ruperii barajului nu s-au limitat la poluarea directă a apei. Afluxul masiv de apă dulce a redus salinitatea din nordul Mării Negre de până la trei ori față de nivelul normal. Scăderea salinității a avut un impact negativ semnificativ asupra faunei și florei locale, provocând o mortalitate ridicată a multor specii.
„Apa desalinizată a venit într-o perioadă de reproducere a peștilor. Iar dacă peștii mari pot înota departe de mal, puietul și ouăle nu vor „scăpa”. A avut loc o dispariție a puietului și a ouălor. Peștii se vor întoarce din nou, se vor înmulți din nou. Însă a avut loc o schimbare în structura ecosistemului”, spune Yuri Kvach.
Oamenii de știință au estimat că midiile ar fi trebuit să supraviețuiască, deoarece acestea pot supraviețui în condiții lipsite de oxigen pentru o perioadă de timp. Se spera că, atunci când apa contaminată va veni, midiile o vor „recunoaște”.
„Acea apă, cu niveluri de salinitate de 3-4 ppm, era letală pentru ele. Am sperat că se vor închide și vor supraviețui acestei schimbări, dar nu a fost așa. Am observat deja într-o săptămână o moarte în masă a midiilor pe bancurile de pe coastă… Acum observăm că midiile se refac puțin, apar deja puțin câte puțin, dar numărul acestora ar trebui să crească”, spune cercetătorul.
Și Vladyslav Balinsky, un ecoactivist din Odesa, reprezentant al organizației publice Frunza Verde, a observat moartea midiilor. Potrivit acestuia, colonia de pe dig a avut cel mai mult de suferit, aproximativ 50% dintre midii murind în apropierea țărmului.
Consecințele ecologice și de mediu pe termen lung ale ruperii barajului rămân îngrijorătoare. Poluarea combinată cu reducerea salinității apei are potențialul de a perturba echilibrul delicat al ecosistemului Mării Negre și de a afecta viața marină pentru mulți ani de acum încolo.
Măsuri de reacție și de reducere a consecințelor
Consecințele ecologice și de mediu ale ruperii barajului Kakhovka au forțat diverse organizații și autorități să ia măsuri prompte pentru a atenua consecințele dezastrului și pentru a asigura siguranța populației afectate, a vieții marine și a mediului.
Imediat după ruperea barajului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inițiat livrarea rapidă de truse medicale pentru a răspunde nevoilor crescânde de sănătate ale populației afectate de dezastru din întreaga regiune. Aceste eforturi au avut ca scop rezolvarea problemelor de sănătate rezultate în urma inundațiilor și a contaminării mediului.
Din momentul ruperii barajului, diverse organizații și instituții din Bulgaria și România au monitorizat în mod activ calitatea apei din Marea Neagră. În peste 25 de locații de-a lungul întregii coaste europene a Mării Negre s-a efectuat o monitorizare extinsă, inclusiv prelevarea de probe de apă și sedimente și monitorizarea peștilor. Rezultatele măsurătorilor de metale grele, hidrocarburi aromatice policiclice, Cesiu 137 și multe alte elemente s-au încadrat în limitele admisibile stabilite de Uniunea Europeană.
Direcția bazinului Mării Negre – Varna efectuează, de asemenea, o monitorizare regulată, afișând rezultatele analizelor pe site-ul propriu. Deși în unele locații au fost găsite niveluri ridicate de azot și cupru, rezultatele analizelor pentru alte elemente și cele ale monitorizării microbiologice indică faptul că nivelurile acestora sunt scăzute și se află în limitele stabilite.(https://nauka.bg/posledicite-cherno-more-ekologichnata-katastrofa-kahovka-kakvo-pokazvat/)
Pe lângă monitorizare, autoritățile iau măsuri pentru reducerea impactului ruperii barajului asupra vieții marine și a mediului. Pentru a proteja sănătatea umană și a preveni consumul de pește potențial contaminat, a fost introdusă o interdicție de înot și pescuit în regiunea Odessa. De asemenea, s-au depus eforturi pentru a elimina poluarea cauzată de apele de inundație și pentru a restabili ecosistemele afectate.
Lucrările de eliminare a consecințelor inundațiilor s-au desfășurat prin efortul comun al diverselor organizații, inclusiv organizații internaționale, și al autorităților. Monitorizarea continuă a apei de mare și măsurile luate pentru a elimina consecințele ruperii barajului au jucat un rol crucial în asigurarea siguranței vieții marine, a sănătății umane și a mediului.
Analiza și părerea experților
Consecințele ecologice și de mediu ale ruperii barajului Kakhovka au fost analizate și discutate de experți. Opiniile acestora oferă o înțelegere mai profundă a consecințelor dezastrului și a posibilelor efecte pe termen lung asupra ecosistemului Mării Negre.
Nikolay Valchev, directorul Institutului de Oceanologie al Academiei Bulgare de Științe (BAN), a declarat că, în prezent, vânturile puternice mențin poluarea aproape de coastă, astfel că poluarea va ajunge destul de încet pe coasta bulgară, întâmpinând numeroase obstacole. El a precizat că pata de poluare va continua să se deplaseze spre sud, de-a lungul coastei, spre România și Bulgaria, dar destul de lent, cu o concentrație din ce în ce mai mică de poluanți.
Adrian Stanița, directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România (GeoEcoMar), a precizat (https://www.g4media.ro/video-unraveling-the-impact-of-the-kahovka-dam-burst-on-the-black-sea-the-romanian-coast-is-not-a-paradise-but-for-other-reasons.html) că ruperea barajului a antrenat un volum uriaș de sedimente care conțin diverși poluanți, materii organice și deșeuri. Potrivit acestuia, cel mai semnificativ impact asupra mediului va rămâne în regiunea Odessa și la gura de vărsare a râului Nipru, iar pe măsură ce ne îndepărtăm de gura de vărsare impactul asupra mediului marin se va reduce semnificativ prin diluare.
Impactul semnificativ asupra mediului se va manifesta pe termen lung: toate sedimentele grosiere, rămășițele de case și de vegetație spălate de Nipru, se vor transforma în sedimente de fund și se vor adăuga la poluanții din perioadele anterioare. Identificarea acestor elemente necesită analize detaliate ale conținutului fundului mării și, cel mai probabil, o operațiune de curățare. Din nou, în lipsa unor studii periodice detaliate, procesul decizional integrat va rămâne extrem de dificil. Cu toate acestea, pe baza experienței, se poate spune că cele mai semnificative efecte asupra mediului vor continua să fie în regiunea Odessa și la gura de vărsare a Niprului. Dar, pe măsură ce ne îndepărtăm de gura Niprului, impactul asupra mediului marin va fi redus semnificativ prin diluare”, spune Adrian Stanița.
Violin Raikov de la Institutul de Oceanologie al Academiei de Științe din Belarus a declarat (https://nauka.bg/doc-violin-raikov-pokazvat-vzetite-probi-zamarsyavaniya-cherno/) că a fost efectuată o monitorizare pe scară largă în peste 25 de locații de-a lungul întregii coaste a Mării Negre, iar măsurătorile de metale grele, hidrocarburi aromatice policiclice, Cesiu 137 și multe alte elemente s-au încadrat în limitele admise de Uniunea Europeană. De asemenea, el a menționat că Dunărea, care este mult mai mare decât Niprul, acționează ca o barieră naturală pentru ca apele poluate să nu ajungă pe litoralul românesc.
Dimitar Berov, ecologist marin și cercetător principal al Laboratorului de Ecologie Marină al Institutului de Biodiversitate al Academiei de Științe din Belarus, doctor în biologie, a confirmat că rezultatul analizelor arată că nu există niciun motiv de panică. A afirmat că, cu cât ne îndepărtăm mai mult spre sud de zona afectată, cu atât mai mult va scădea concentrația de poluanți. Acesta a estimat că în momentul în care apele vor ajunge pe coasta de nord a Bulgariei, concentrația de poluanți va fi mult sub cea care ar putea reprezenta un pericol grav pentru sănătate sau ar putea avea efecte toxice.
Ministerul Protecției Mediului din Georgia a informat (https://jam-news.net/ru/безопасно-ли-черное-море/) JAMnews că apa Mării Negre din largul coastelor țării este sigură. Probele de apă sunt prelevate la fiecare zece zile la 12 stații, de la diferite adâncimi. Valorile a 59 de parametri determinați în probele de apă din Marea Neagră se încadrează în limitele normale.
Cu toate acestea, în Georgia, în afară de studiile oficiale, nu se efectuează teste independente ale apei din Marea Neagră. Potrivit ecologiștilor, acesta este un proces costisitor, costă milioane de euro, iar sectorul neguvernamental nu dispune de astfel de sume.
Prin urmare, evaluarea ecologiștilor cu privire la faptul că Marea Neagră este sigură sau nu se bazează doar pe studii oficiale.
„Curenții de suprafață merg spre nord-vest, trec prin apele teritoriale ale României, Bulgariei, prin Varna, apoi prin Bosfor, apoi prin câmpia Anatoliană, își încep drumul spre sud, după care se împart în doi curenți lângă Georgia. Vă puteți imagina câte sute de kilometri trebuie să parcurgă acest curent pentru ca toate acestea – în acest caz, poluanții – să ajungă în Georgia”, spune Kakha Guchmanidze, un ecologist din Batumi.
O altă ecologistă, Nino Chchobadze, președinta mișcării ecologiste Prietenii Pământului Georgia, spune că va fi nevoie de aproape un an pentru ca să ajungă în Georgia curentul de apă contaminată:
„Curentul de apă de la Odessa va ajunge la noi în aproximativ 8-11 luni. Este dificil de prezis ce anume va aduce această apă în Georgia. Apa are proprietatea de a se filtra singură, trebuie să presupunem că va filtra singură substanțele periculoase”.
Potrivit acesteia, ar trebui să se țină cont de faptul că o cantitate mare de substanțe periculoase s-a depus deja pe malurile Niprului. Iar ceea ce a rămas în apă este posibil să se depună încet pe parcurs:
„Acum ne rămâne doar să așteptăm și să supraveghem apa. În același timp, ar trebui să menținem o legătură strânsă cu țările din bazinul Mării Negre”.
Explozia din apropierea unei stațiuni din România
În apropierea stațiunii românești Costinești, în dimineața zilei de 14 august a avut loc o explozie, probabil cauzată de o mină marină. (https://hromadske.ua/posts/u-mori-bilya-rumunskogo-kurortu-stavsya-vibuh-imovirno-cherez-minu-shukayut-she-odnu) Potrivit datelor preliminare, în apă s-ar mai putea afla un alt obiect periculos care ar putea exploda, motiv pentru care Forțele Navale Române au trimis scafandri special pregătiți pentru a căuta și dezamorsa obiectul periculos. Reprezentantul Forțelor Navale Române, colonelul Corneliu Pavel, a declarat că pericolul minelor maritime care plutesc în derivă a crescut după invazia Rusiei pe teritoriul Ucrainei. În ziua exploziei, vântul puternic bătea dinspre mare spre țărm iar scafandrii au fost trimiși în Costinești pentru a investiga incidentul.
Explozia din zona stațiunii românești Costinești servește ca o reamintire a conflictului ce are loc în Ucraina și a posibilelor sale consecințe asupra regiunii Mării Negre.
Victoria Savitskaya (Donbass News), Radoslav Todorov (Nauka), Nino Narimanishvili (JAMnews), Andrea Pavel și Ioana Morovan (G4Media), Mediaset