Programul „Tomata“, iniţiat în 2017, a atins pragul de 1 miliard de lei investiţi în susţinerea producţiei de tomate în spaţii protejate, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de Ministerul Agriculturii.
Pentru anul 2023, este alocată o sumă de 263 de milioane de lei, conform aceleiaşi surse.
Din 2017 până la finele anului 2022, au fost aproape 100.000 de beneficiari. Banii au fost alocaţi atât pentru primul ciclu de producţie, cât şi pentru al doilea. Însă în 2020 au fost acordaţi bani doar pentru primul ciclu de producţie, iar în 2021 doar pentru al doilea ciclu de producţie.
În 2022, pentru primul ciclu s-au alocat 255 de milioane de lei exclusiv pentru tomate şi în al doilea ciclu s-au alocat 82 de milioane de lei pentru tomate şi alte legume cultivate în spaţii protejate. Numărul de beneficiari pentru al doilea ciclu a fost de aproape 16.600.
CITEȘTE ȘI: Amendă de 15.000 de lei aplicată de ANPC, după o aglomerație de nedescris produsă luni la telegondola din Sinaia
Ca urmare a acestui aport nou de capital, producţia de tomate din România a crescut cu 10% din primul an de desfăşurare a programului până în 2021, ultimul an pentru care există date disponibile. Mai exact, producţia a ajuns la 753.000 de tone şi iar astfel ar acoperi 90% din consum, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
România are o suprafaţă de 4.500 de hectare ocupată de sere şi solari, conform datelor oferite anterior de Ministerul Agriculturii pentru ZF. Însă, la nivel naţional doar 4% din producţia de legume este realizată în solarii, conform datelor de la INS. Fermierii susţin că investiţia într-o seră sau un solar este costisitoare şi mai mult, după pandemie, din cauza creşterii preţului la energie, au ales ca în sezonul rece să cultive salată ori rădăcinoase, care nu necesită încălzire.
În acelaşi timp (2017-2021) a crescut“şi consumul cu 13%, până la o medie anuală de 42,1 kg tomate/cap de locuitor, iar importurile, ca valoare au crescut cu 30%, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Creşterea importurilor a avut loc şi pentru că pe lângă consumul propriu zis de roşii, acestea sunt folosite şi pentru industria procesatoare, unde e nevoie de un anumit tip de roşii, care se găseşte în cantităţi limitate în România.
În 2021, România a importat roşii de 113 milioane de euro şi a exportat de 1,12 milioane de euro, importurile fiind de 100 de ori mai mari decât exporturile, potrivit datelor Eurostat. Cel mai mare exportator de roşii pentru România este Turcia.