În București și în marile orașe din România se organizează astăzi mai multe evenimente prin care se sărbătorește „Mica Unire”.
Pe 24 Ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, vechile principate ale României au fost unite. Evenimentele includ ceremonii militare și religioase și multe dintre ele sunt organizate în București.
Exemple de activități care se vor desfășura astăzi pentru a marca Unirea Principatelor Române sunt: o ceremonie de depunere de coroane de flori la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei Române, o ceremonie la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, unde vor fi decorate drapelele de luptă ale Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” și Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”, un eveniment intitulat „Hora Unirii” la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și proiecții de filme românești la Muzeul Național al Țăranului Român.
La Palatul Cesianu-Racoviță din București, marți 24 ianuarie, vor fi expuse pușca de vânătoare care îi aparține lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu. Cele două piese importante, de o valoare imensă, vor putea fi admirate timp de o zi, cu ocazia Unirii Principatelor Române. Pușca de vânătoare a fost realizată la mijlocul secolului XIX și poartă monograma princiară aurită a primului domnitor al statului național numit România. Ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu este realizat din bronz și cristal, din secolul XIX și face parte dintr-o colecție privată. Unirea Principatelor a avut loc pe 24 ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al ambelor principate, astfel la 5 ianuarie 1859, devenea domnitor în Moldova, iar pe 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.