Nicușor Dan a fost întrebat de posibilitatea creșterii salariului minim de la 1 ianuarie 2026. Președintele României nu s-a arătat prea încântat și a spus că e o „chestiune de echilibru între ce poate să-şi permită economia”.
Președintele a spus că „mărirea salariului minim poate scoate din piaţa competitivă o mulţime de firme şi poate duce oamenii în şomaj (…)”.
„Evident, ne-ar plăcea ca salariile în România, salariul minim, să fie mari. Mai tot timpul însă este o chestiune de echilibru între ce poate să-şi permită economia. De aceea e nevoie de o discuţie între Executiv, patronate şi sindicate, pentru că mărirea salariului minim poate scoate din piaţa competitivă o mulţime de firme şi să ducă oamenii în şomaj. Atunci oamenii aceia vor prefera să rămână la locurile lor de muncă având salariul minim decât să se trezească şomeri. Cam asta e discuţia”, a afirmat Nicuşor Dan.
Puterea de cumpărare în România, la jumătate din media europeană.
Între timp, puterea de cumpărare a românilor în 2025 este de aproape jumătate din media europeană. Totodată, față de anul precedent, coșul minim de consum a crescut cu aproape 200 de euro.
Asta înseamnă că o familie are nevoie, lunar, de aproape 2.300 de euro pentru a trăi decent. Pentru o familie cu un singur copil, pragul scade la 9.343 de lei. Pentru o persoană singură, pragul e de 4.322 de lei, potrivit TVR Info.
Comparativ, salariul mediu net în România în septembrie a fost de aproximativ 5.000 de lei. Asta înseamnă că venitul a doi angajați medii abia acoperă cheltuielile unui trai decent, fără economii.
În creștere accentuată sunt cheltuielile cu locuința și utilitățile, care au avansat cu peste 22% față de anul precedent, urmate de alimente (+181 lei) și costurile pentru achiziția unei locuințe (+171 lei).
În paralel, tarifele la energie, transport și servicii au crescut mai repede decât inflația medie anuală, estimată la 7,5% în 2025, potrivit BNR. În plan european, România rămâne printre țările cu cea mai scăzută putere de cumpărare.
