Obiectivul Rheinmetall este ”să încheie un acord”, în timpul Conferinţei Securităţii de la Munchen (MSC) – prevăzută la 17 februarie.
”Avem tehnologia în vederea producerii ogivelor şi a motoarelor de rachetă. Şi avem camioanele pe care să lansăm lansatoarele”, declara duminică Armin Papperger, care mizează pe investiţii de câteva sute de milioane de euro.
Rheinmetall este, de câteva luni, foarte întreprinzător pe piaţa armamantului.
La jumătatea lui ianuarie, compania a lansat construirea unei fabrici de muniţie la Varpalota, în Ungaria. Ea va permite grupului german să producă muniţie de calibrul 30 de milimetri pentru blindata germană de luptă Lynx.
În noiembrie, întreprinderea germană anunţa achiziţionarea producătorului de spaniol de muniţie Expal Systems.
”Rheinmetall speră astfel să ajungă să fie ultimul mare industriaş european”, declară cotidianului francez Le Figaro un consultant în riscuri internţaionale Stéphane Audrand.
Grupul german ”se poziţionează în mod foarte agresiv pentru a torpila acordurile franco-germane”, analizează el.
”El nutreşte speranţa să satisfacă rapid nevoi imediate care să-l poziţionează ca lider în proiecte viitoare sau le va ucide pur şi simplu în faşă”, afirmă consultantul.
Producerea unor lansatoare de rachetă de tip HIMARS îi va permite să alimenteze stocuri ale unor state membre ale Uniunii Euripene (UE) care au furnizat HIMARS Ucrainei, inclusiv Regatul Unit şi Franţa.
Rheinmetall dispune de o mare autonomie faţă de puterea politică germană.
Prin faptul că vrea să producă HIMARS, grupul pune în dificultate un proces de reflecţie franco-german în centrul căruia se află evoluţia viitoare a capacităţilor de foc cu rază foarte mare de acţiune, avertizează consultantul.
Franţa urmează să fie afectată de această poziţionare a vecinului ei, consideră el.
”Ne aflăm la capul drumului. Industriaşii francezi nu au masa critică şi capitalurile să se lanseze şi depind prea mult de comenzi publice”, apreciază el.