Bucureștenii sunt mai mult indignați în fața tergiversării proceselor de consolidare a blocurilor cu risc seismic I în care locuiesc decât sunt speriați de un potențial cutremur mare.
„Ți-e frică de moarte? Mie nu. Știi care-i cel mai sigur lucru de pe pământ? Că o să mori.” Asta e filosofia unui tânăr care iese grăbit din unul dintre blocurile de pe strada Gării de Nord 6-8. Aidoma lui, sunt mulți adepți ai acestei perspective demne de scrierile filosofului german Martin Heidegger.
Desfășurat în șase scări și construit în 1959, blocul este ca o linie de legătură între clădirea Gării de Nord și Ministerul Transporturilor. Clădirea este brăzdată pe toate părțile de urmele unei jumătăți de secol de indiferență.
Griul murdar e întrerupt doar de petice de tencuială căzută. La baza blocului, curțile de lumină (spații dreptunghiulare, săpate în adâncime, cu scopul de a proteja ferestrele apartamentelor de la demisol, n.r.) sunt acum pline de gunoaie și de mușchi verde. Balcoane degradate, burlane ruginite și plăcuțe de avertizare: „Atenție, cade tencuiala”, acestea sunt simptomele unui bloc încadrat în gradul I de risc seismic, cel mai grav nivel.
Peste 300 de clădiri riscă să se prăbușească
În Capitală sunt 363 de imobile cu grad de risc seismic I, conform listei întocmite de Primăria Municipiului București, actualizată în 2022. Mii de oameni trăiesc în clădiri „cu susceptibilitate de prăbușire totală sau parțială” la un cutremur cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe Richter.
Cele mai aglomerate imobile se găsesc la adresele: str. Radu Calomfirescu 12 (240 de apartamente), Drumul Taberei 30 (180 de apartamente), Piața Romană 9 (156 de apartamente), Calea Griviței 238 (136 de apartamente), str. Londra 16-20 (104 apartamente), bd. Mihail Kogălniceanu 49 (83 de apartamente).
Doar 30 de clădiri au fost consolidate seismic în București, în ultimele trei decenii de la Revoluție, conform Hotnews.
Într-o încercare de a afla care sunt îngrijorările și speranțele bucureștenilor care trăiesc în „blocurile cu bulină”, Libertatea a vizitat trei adrese de pe lista PMB, care, rămase neconsolidate, continuă să reprezinte un pericol public.
„E foarte greu să urnești un bloc”
Despre blocul din strada Gării de Nord 6-8 se discută de mult. A primit bulina roșie în 2001, cu mențiunea că anexa blocului are risc seismic III, iar scara 1 – risc seismic II.
De atunci, nu s-a făcut mare lucru. „Nu se poate face o reabilitare pe scări sau pe tronsoane, ci doar pe întregul bloc. Având trei grade de risc diferite, acum suntem în curs de reexpertizare”, explică pentru Libertatea administratoarea blocului.
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), înființată în 2016, le-a transmis locatarilor că blocul lor „reprezintă o prioritate în realizarea expertizării tehnice”, iar termenul final este octombrie 2023.
Scopul noii analize este de a conferi un grad seismic unic întregii clădiri, pe baza căruia să se facă recomandările de lucrări. Administratoarea spune că, datorită amplasării, blocul e „în arie protejată”, deci trebuie reabilitat fără afectarea peisajului din zonă.
În blocul de pe strada Gării de Nord 6-8 sunt 523 de apartament, cu un grad de ocupare de aproximativ 80%.
Procesul acesta a demarat în februarie 2018, când s-a încheiat convenția că blocul va intra într-o nouă etapă de analiză. Ca urmare, administratoarea a fost nevoită să strângă, din nou, toate actele proprietarilor – cópii după actul de identitate și după cel de proprietate. „A durat trei ani să le adunăm. E foarte greu să urnești un bloc”, spune femeia. Ca un ecou al vorbelor ei, la avizierul blocului încă stă o foaie ușor îndoită: „Vă rugăm să depuneți dosarele de consolidare URGENT! NU VREM SĂ SE DĂRÂME BLOCUL PE NOI DIN CAUZA NEGLIJENȚEI UNORA!!!”.
Locuințele consolidate de stat nu pot fi vândute 25 de ani
Locatarii nu sunt obligați să plătească nimic pentru consolidarea seismică a blocului lor. Finanțarea va fi asigurată de stat. „În cazul în care nu mergem mai departe cu lucrările, atunci vom plăti. Dar în interesul nostru este să ducem la bun sfârșit toate demersurile”, spune administratoarea.
Anul trecut, a fost început un proces de schimbare a legislației privind sprijinul oferit de stat pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Pe 29 iulie 2022 a intrat în vigoare legea 212, care prevede un program de patru ani prin care să se consolideze imobile încadrate la gradul I și II de risc seismic, deținute de persoane fizice, firme sau autorități publice.
Programul a demarat la începutul lunii ianuarie 2023, iar criteriul de accesare a fondurilor este „primul venit – primul servit”, conform avocatnet.ro. Suma alocată de guvern este de un miliard de lei.
Legea prevede că, după consolidare, proprietarii nu pot vinde apartamentele vreme de 25 de ani, iar sediile care au altă destinație decât de locuință – 10 ani, decât dacă achită contravaloarea lucrărilor.
Blocurile șubrede, „o afacere imobiliară”
În tot acest timp, oamenii nu se feresc să devină locatari ai blocului cu bulină. Nicoleta, 19 ani, și familia ei s-au mutat în bloc în urmă cu trei luni. Au cumpărat apartamentul cu două camere la un preț sub media pieței – 40.000 de euro. În balanța alegerilor, a cântărit mai mult suma aceasta decât frica de cutremur. „Părinții mei nu se tem de cutremur. Eu însă mă tem. Știu că o să urmeze unul foarte mare și nu sunt deloc pregătită. Dar, oricum, eu n-o să mai locuiesc prea mult timp aici”, spune tânăra.
Din aceleași motive i s-a părut atractiv acest imobil și unui bărbat, om de afaceri. Spune că a cumpărat în bloc mai multe garsoniere pentru că erau ieftine și le folosește drept sediu de firmă. În urmă cu mai bine de zece ani, a luat o locuință cu 20.000 de euro. Este de părere că blocul arată rău, dar încă stă bine. „Blocurile astea (cele șase scări, n.r.) nu sunt atât de grav. Într-adevăr, la subsol, am înțeles că ar fi niște stâlpișori care nu sunt ce trebuie”, spune el.
Dacă vine vreo nebunie, mergi pe stradă și-ți pică blocul în cap, așa că e totuna dacă stai aici.
Locatar din str. Gării de Nord 6-8:
În asentimentul lui este și Silviu, 23 de ani. Stă cu chirie și a ales acest bloc pentru că plătește 180 de euro pentru o garsonieră care e aproape de facultatea unde e masterand. „Dacă se-ntâmplă, se-ntâmplă, nu-i nicio problemă. Eu am aflat de cutremurul din Turcia după trei zile, când am primit mesaj de la mama: «La ce etaj stai?». Stau la 5”, spune băiatul.
Silviu nu știa că blocul are grad seismic I și nu are de gând să ia prea curând măsuri de protecție în caz de cutremur. L-am întrebat dacă are kit de supraviețuire sau dacă se află în planurile lui: „În niciun caz”, ne-a răspuns.
Chiria și bulina
„Praf în ochi, să zică autoritățile că fac ceva”, descrie o locatară din blocul de pe strada Alexandru Beldiman 1 kitul primit. Blocul în care locuiește este situat chiar în centru, față în față cu un sediu al Poliției Capitalei și în apropiere de cinemateca Eforie.
În bloc sunt mulți chiriași. Sunt mulți și cei care închiriază apartamentele din bloc în regim Airbnb. O spun locatarii cu care am vorbit, dar și multitudinea de cutiuțe cu cifru pentru a depozita cheia, astfel încât interacțiunea cu chiriașul să rămână doar online.
În fața blocului, sub coridorul dintre intrare și stradă, două femei tocmai se mută într-unul dintre apartamente. Bulina roșie n-a stat în calea deciziei lor, altele au fost considerentele.
„N-am luat în calcul bulina când am ales să ne mutăm aici. Și nici ieftin n-a fost: e peste 500 de euro chiria, la patru camere, foarte puțin mobilate. Dar a contat localizarea, e central”, spune una dintre ele.
Clădiri cu «parter flexibil»
Beldiman 1 este o clădire neagră, masivă și cu multe crăpături. Parterul este tapetat cu locuri pentru spații comerciale, astăzi, majoritatea închise. Caracteristica asta este des întâlnită în București, inclusiv la blocul din str. Gării de Nord 6-8. Însă din această cauză, clădirea devine mai vulnerabilă în cazul unui cutremur. Asta pentru că primul nivel devine mult mai elastic decât restul imobilului, explică specialiștii.
„În momentul în care cutremurul lovește clădirea, parterul preia prea mult din oscilații și cedează. Fenomenul se numește «parter flexibil» și este una dintre cauzele prăbușirii multor clădiri din Turcia, în urma seismelor”, a explicat inginerul Matei Sumbasacu pentru Libertatea.
La ce bun kitul?
În clădire este frig și e un aer irespirabil. Mirosul de mucegai se amestecă cu un praf înecăcios și cu un iz subtil de ghenă. Blocul are mai multe lifturi: unul vechi, dezafectat, și două încă în funcțiune. Dar mai sigure par scările înguste și circulare, care dau în holuri labirintice și slab iluminate. Intrările în locuință sunt înghesuite, având în vedere că blocul e compus din apartamente și garsoniere.
La etajul doi locuiește Antoaneta. „Stau de-o veșnicie aici, familia mea a locuit aici din 1957”, descrie femeia istoria ei în bloc. Veșnicia în cazul ei înseamnă 43 de ani, de când a moștenit apartamentul.
Spune că oamenii sunt neputincioși în fața cataclismelor naturale, precum cel din Turcia. Ea are în casă trei kituri de cutremur. Le-a primit, periodic, în ultimii ani, de la administrația blocului. „Le-aveam aruncate prin casă, dar de vreo jumătate de an le-am scos”, mărturisește femeia. Chiar și așa, se uită la kit cu un aer critic: „Uitați-le! Și la ce folosesc?”, zice cu intrigare în voce. „Cine stă cu sacul ăsta după el? Să fim serioși! Cine ne mai găsește acolo, sub dărâmături”, spune și întinde pe holul din scara blocului produsele din borsetă.
Kitul conține un fluier, un radio cu lanternă și cu dinam care să încarce manual bateria, un baton cu șase tablete proteice, trei pungi de apă, o pelerină de izopren, o pelerină de ploaie, un baton fluorescent și o mască facială.
Unele dintre produsele din kit expiră la sfârșitul anului 2023.
Beldiman 1, un bloc cu măruntaiele la vedere
În fața apartamentului femeii, pereții au în mai multe locuri plăgi decojite dreptunghiular, care scot la iveală straturile de tencuială. „Au venit să ia mostre, să testeze. Au plecat și a rămas urât aici. Asta s-a făcut abia la al treilea proiect, înainte de 2019. Pentru că în 2019 noi trebuia să fim deja strămutați”, spune femeia. Li s-a promis un loc în blocurile de stat de la Piața Gemeni, dar oricum n-ar fi fost suficiente pentru toți cei aproximativ 80 de locatari din Beldiman 1.
În ultimii zece ani, blocul s-a deteriorat foarte tare. Între scări este o terasă de trecere. Dacă aveți curajul să intrați acolo și să vă uitați deasupra, au căzut bucăți de tencuială până la fier beton.
Antoaneta, locuitoare în Beldiman 1:
Majoritatea oamenilor din bloc au vândut către cei interesați să cumpere pentru a închiria apartamentele. Au rămas puțini bătrâni și puțini dintre vechii proprietari, spun mai mulți locatari.
„Nu-i plăcut la cutremure niciunde. Ultimul cel mai mare, de vreo 5 grade, nici nu l-am simțit. Blocul acesta a fost avariat doar în 1977, nu eram eu aici, dar erau ai mei. S-a renovat atunci, s-au făcut niște reparații consistente, dar după aceea, nimic”, descrie Antoaneta.
„Mă gândesc uneori la cutremur”
La 10 minute de mers pe jos de Beldiman, pe strada Boteanu 3, este un alt bloc cu bulină roșie. Construit în anii 1935-1936, blocul de aici, împărțit în două scări, găzduiește 90 de apartamente.
Amplasată în apropiere de Biblioteca Centrală Universitară și de fostul sediul al Securității, clădirea se află pe lista monumentelor istorice actualizată în 2015.
Andra, 20 de ani, este una dintre locatare. Locuiește în bloc de când s-a născut. „Apartamentul a fost moștenire de la părinții tatălui. Dar ai mei stau aici din 1990.” Familia e conștientă de dubla moștenire cu care a venit apartamentul, dar preferă să se gândească la părțile pozitive ale acesteia. În atâția ani, riscul seismic a devenit doar o parte din realitatea lor.
„Mă gândesc uneori la cutremur. Și nu e tocmai plăcut să locuiești aici văzând ce se întâmplă, ce s-a întâmplat în Turcia. Deși mă gândesc la chestia asta uneori, m-am și obișnuit să trăiesc aici. Sunt aproape de tot: de facultate, de job, e o localizare super! Noi mai avem un apartament, dar e mult mai departe și nu ne-am gândit să ne mutăm acolo. Dacă, Doamne ferește, se va întâmpla ceva, evident că acela va fi soluția. Dar deocamdată sperăm să intre acest bloc în reabilitare, cum ni se spune de vreo trei ani”, explică tânăra.
Cât costă consolidarea seismică a blocului
Și ei au primit kituri de cutremur. „Administrația blocului ni le-a dat anul trecut.” Dar mai important pentru ei este când vor începe consolidarea și renovarea imobilului. „Nu știm exact când se va întâmpla.”
Primăria Capitalei organizează o licitație pentru consolidarea blocului de 80 de apartamente de pe strada Boteanu. Valoarea estimată a lucrărilor trece de 58 de milioane de lei, conform economica.net. Pe 9 ianuarie 2023, s-a încheiat etapa de primire a dosarelor pentru licitație.
Viața liniștită de la etajul 2
Două tinere duc gunoiul. Cutremurul sau consolidarea blocului nu este ceva care să le preocupe. „Frică ar putea să-ți fie oriunde”, spune una dintre ele. „Blocul e consolidat până la etajul 2 destul de bine. Dar, da, e periculos, clar”, intervine prietena ei, adăugând că ele locuiesc chiar la etajul al doilea.
Și ele știu că blocul o să intre în reabilitare în curând. „Ne-au anunțat că anul ăsta se va începe. Au demarat deja proiectul, au făcut teste la fundație. Se va evacua total blocul, pentru că se lucrează la structura pereților. Practic, se va reface de la zero.” Pe ele nu le deranjează asta. „Noi stăm cu chirie, dac-o fi să ne mutăm, ne mutăm”, spun și se întorc în apartamentul lor.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 16
În scară intră un domn îmbrăcat elegant, cu cămașă, vestă și palton, urcă în bloc, unde a închiriat un apartament Airbnb. Spune că și-a dat seama că blocul e șubred, dar va sta oricum doar o noapte – „Mă uit la el și văd că are risc seismic.” Dar asta nu i-a influențat alegerea, mai ales că în centrul Bucureștiului, multe clădiri par din aceeași categorie cu acest imobil. Repetă și el același refren: „Dacă stai în centru… ți se poate întâmpla oriunde, și pe stradă.”