miercuri, februarie 8, 2023

Reuters: România recuperează discret decalajul faţă de vecinii mai bogaţi, ajutată de banii UE

EconomieReuters: România recuperează discret decalajul faţă de vecinii mai bogaţi, ajutată de banii UE

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă la o creştere economică de 3,1%, dar chiar şi prognoza de creştere de 1,8% a Comisiei Europene ar plasa România cu mult înaintea Poloniei – care se estimează că va creşte cu numai 0,7% – şi a Ungariei, care se confruntă cu o încetinire a creşterii economice şi cu o inflaţie foarte ridicată, arată Reuters.

Această stare de fapt vine după un deceniu în care România – mult timp una dintre cele mai sărace ţări din Europa şi împovărată de proasta reputaţie a corupţiei – s-a apropiat discret de semenele sale pentru a deveni a doua cea mai mare economie din Europa de Est, după Polonia.

Potrivit celor mai recente cifre ale Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în termenii puterii de cumpărare a fost de 74% din media UE în 2021, ceea ce înseamnă un plus de 21 de puncte procentuale faţă de situaţia din 2010. Unui român obişnuit i-ar trebui venitul net câştigat în 20 de luni pentru a cumpăra o maşină nouă Dacia Jogger, la fel ca şi în cazul unui cetăţean din Ungaria, ţară tradiţional mai bogată.

Transformarea a fost realizată în pofida istoricului de instabilitate politică al României, cel mai recent un colaps guvernamental înregistrându-se în 2021, notează Reuters.

Perspectivele României sunt susţinute de apartenenţa sa la UE şi de bunele relaţii cu Bruxelles-ul, subliniază agenţia de presă. În timp ce Budapesta şi Varşovia se târguiesc cu UE în privinţa statului de drept – condiţie de care este legată deblocarea fondurilor de miliarde de euro din cadrul PNRR – , România a atras deja peste 6 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi cu dobândă mică.

Premierul Nicolae Ciuca a declarat că guvernul îşi propune să valorifice peste 10 miliarde de euro pe an, echivalentul a aproximativ 4% din PIB, din cele aproximativ 90 de miliarde de euro din fondurile UE disponibile pentru Bucureşti până în 2027.

Anumite progrese în ceea ce priveşte reformele din justiţie au determinat Comisia Europeană să recomande în noiembrie ridicarea mecanismului special de monitorizare a justiţiei sub care se afla România de când a aderat la blocul comunitar, în 2007.

„Dacă măsurile anticorupţie din planul (fondurilor de redresare) vor fi implementate corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernare în regiune”, a declarat un oficial UE, sub condiţia anonimatului.

S&P, care, la fel ca şi alte agenţii de rating, menţine România pe cea mai slabă treaptă pentru investiţii, până la reducerea deficitului fiscal, a declarat că se aşteaptă ca Bucureştiul să facă progrese în ceea ce priveşte reformele convenite pentru a asigura fondurile de redresare esenţiale.

RELATIVĂ STABILITATE A LEULUI

Stabilitatea monedei naţionale este un alt factor, în special în comparaţie cu forintul ungar, care a atins anul trecut de mai multe ori minime record. Salariile mai mari de peste graniţă i-au determinat deja pe unii maghiari să accepte locuri de muncă în vestul industrializat al României.

„Aceasta este o evoluţie cu totul nouă şi aş atenţiona (Ungaria) să nu slăbească şi mai mult forintul şi să crească salariul minim”, a declarat Sandor Baja, director general pentru Cehia, Ungaria şi România în cadrul companiei de recrutare de personal Randstad.

Un sondaj recent realizat de Reuters în rândul economiştilor arată că forintul va scădea din nou în 2023, simţitor, în timp ce leul va slăbi uşor.

Zoltan Dio, un scenograf care locuieşte în apropierea celui de-al doilea oraş ca mărime din Ungaria, Debrecen, lucrează de ani de zile peste graniţă. El îşi păstrează un cont bancar în România pentru a se proteja faţă de oscilaţiile forintului, care a pierdut 8% faţă de leu anul trecut. 

COMPANIILE AFECTATE DE RĂZBOIUL DIN UCRAINA PREFERĂ ROMÂNIA PENTRU RELOCALIZAREA ACTIVITĂŢILOR

Companiile care îşi relocalizează activitatea din Rusia şi Ucraina în centrele de producţie cu costuri reduse din apropiere au contribuit parţial la creşterea investiţiilor străine directe în România. Acestea au ajuns la 9,39 miliarde de euro în perioada ianuarie-octombrie, cel mai mare bilanţ pe 10 luni de la aderarea României la UE.

Un sondaj realizat în 2022 de Ernst&Young a arătat că mai mult de jumătate din cele 101 companii străine intervievate plănuiau să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile în România, în principal în lanţurile de aprovizionare şi logistică, plasând-o pe locul patru în Europa în ceea ce priveşte intenţia de a investi.

„Suntem optimişti că investiţiile vor creşte în anii următori, încurajate şi de fondurile UE”, a declarat Alex Milcev, oficial în cadrul E&Y România.

Deşi România nu are o agenţie unificată de investiţii, Ministerul pentru Antreprenoriat şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii  a declarat pentru Reuters că analizează cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus şi Ucraina, în valoare estimată de 705 milioane de euro. Compania finlandeză Nokian Tyres intenţionează, de pildă, să investească 650 de milioane de euro până în 2024 într-o fabrică în nord-vestul României, la Oradea, o regiune bogată care se învecinează cu regiuni sărace din Ungaria, scrie Reuters.

„A fost clar că Oradea a fost cea mai bună alegere pentru noua noastră fabrică”, a declarat pentru Reuters Päivi Antola, şeful departamentului de relaţii cu investitorii de la Nokian. Ea a precizat că Nokian a analizat peste 40 de posibilităţi de relocare, analizând disponibilitatea forţei de muncă calificate, avantajele logistice, sursele de energie verde şi accesul la calea ferată.

OBSTACOLELE DIN ECONOMIA ROMÂNIEI

Există încă obstacole pentru economie, inclusiv deficitul mare de cont curent al României, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia cronică care a împiedicat dezvoltarea infrastructurii, iar reducerea deficitului fiscal ar putea fi dificilă înainte de alegerile din 2024, notează Reuters.

În decembrie, opoziţia Austriei a împiedicat România să intre în Spaţiul Schengen. Bucureştiul spune că accesul în spaţiul de liberă circulaţie ar adăuga o jumătate de punct procentual la creşterea anuală.

De asemenea, disparităţile regionale sunt uriaşe, unele zone rurale fiind încă lipsite de curent electric, în timp ce în Bucureştiul aglomerat standardele de viaţă sunt mai ridicate decât cele din fosta Germanie de Est.

Dar acest lucru se schimbă, potrivit lui Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale a României timp de peste trei decenii. Reuters îşi închieie analiza cu un comentariu al guvernatorului, făcut în noiembrie: „Am fost recent în ţară: trafic dintr-un capăt în celălalt, pe ambele părţi. Deci nu este doar în Bucureşti. Nu prea pare a fi recesiune sau sărăcie”, a spus Mugur Isărescu.

Vezi si alte articole...

Din Oras

Gazetadetimisoara.ro

Ziaristi.ro

Femeiadeastazi.ro

Cele mai populare articole...