O casă de avocatură arată că doar trei din 10 români aleg să conteste în instanță despăgubirile pentru expropriere, deși statul oferă de cele mai multe ori sume mult sub valoarea reală. „Românii cu proprietăţi vizate de expropriere, pentru construcţia de drumuri, extinderea reţelei de metrou sau alte infrastructuri, nu sunt recompensaţi corect pentru bunul deţinut şi pierd sume considerabile dacă nu dau statul în judecată”, susține avocatul Elisabeta Stan, fondatoareaElisabeta Stan Law Office.
Românii nu contestă despăgubirile pentru expropriere. Doar trei din 10 epropiati au curaj să conteste despăgubirile pentru expropriere
Doar 3 din 10 români aleg să conteste în instanţă despăgubirile pentru expropriere, chiar dacă, de cele mai multe ori, sumele oferite de stat sunt mult sub valoarea reală a proprietăţilor, arată datele transmise de o casă de avocatură. Potrivit acesteia, există situaţii în care oamenii îşi pierd singura locuinţă şi primesc compensaţii care nu acoperă nici măcar costul unui apartament mic.
Reprezentanţii casei de avocatură au prezentat şi cazul unui proprietar căruia i s-au oferit 20.865 de lei (circa 4.000 de euro) pentru terenul expropriat într-o zonă cu dezvoltări imobiliare intense, iar după proces a obţinut 100.000 de euro. O problemă similară este vizibilă şi în cazul exproprierilor pentru extinderea Magistralei 4 de metrou din Bucureşti, unde numeroşi proprietari reclamă că despăgubirile stabilite nu reflectă valoarea de piaţă şi nu le permit achiziţia unei locuinţe echivalente cu cea pie
Lipsa de informare, principala problemă
În majoritatea cazurilor, românii acceptă despăgubirile stabilite de stat și nu merg în instanță, fie pentru că nu au suficiente informații, fie din cauza temerii față de birocrația procedurilor. Această lipsă de acțiune îi lasă, de multe ori, cu sume mult sub valoarea reală a bunurilor pierdute.
„De cele mai multe ori, statul oferă despăgubiri calculate la valoarea minimă din grila notarială, iar acestea pot fi chiar de până la câteva zeci de ori mai mici decât valoarea reală de piaţă. Întâlnim nenumărate cazuri de expropriere, pentru terenuri extravilane, terenuri intravilane, magazine, unităţi comerciale. Însă cele mai dureroase cazuri sunt cele în care oamenii îşi pierd singura casă prin expropriere şi primesc o sumă care nu le ajunge nici pentru un apartament mic. Dacă ar primi valoarea reală de piaţă, ar putea să îşi cumpere o locuinţă similară, dar despăgubirea simbolică îi lasă fără acoperiş deasupra capului. Este una dintre cele mai mari nedreptăţi – legea le ia casa, dar nu le dă şansa să îşi refacă viaţa”, avertizează avocatul Elisabeta Stan.
Lipsa unor informații clare face ca persoanele expropriate să întâmpine dificultăți în a înțelege pașii legali, modul de calcul al despăgubirilor, termenele de plată sau procedurile prin care pot contesta sumele primite. Acest vid de informare sporește sentimentul de nedreptate și vulnerabilitate al celor afectați.
Ce se poate cere în instanţă
Cei care aleg să meargă în instanţă pentru a cere majorarea despăgubirilor sunt, de obicei, proprietari mai bine informaţi, conştienţi de valoarea reală a imobilului lor şi convinşi că sumele propuse de stat reprezintă o nedreptate evidentă. În astfel de situaţii, rolul avocatului devine esenţial pentru a susţine cauza în faţa instanţei.
Înainte de a deschide procesul, se face o evaluare independentă pentru a stabili dacă suma oferită reflectă valoarea reală de piaţă şi care ar fi cuantumul corect al despăgubirii. În cele mai multe cazuri, analiza arată diferenţe majore, iar instanţa este chemată să dispună suplimentarea compensaţiei.
Majorarea despăgubirii până la valoarea de piaţă a terenului sau imobilului – dacă imobilul are o valoare de piaţă de 100.000 euro, proprietarul poate cere această sumă în instanţă; Cheltuieli suplimentare necesare pentru achiziţia unei alte proprietăţi (onorarii notariale, taxe, comisioane agenţii, onorarii avocat); Dobânda legală pentru sumele întârziate, dacă este cazul.
Care sunt etapale procedurii de expropiere
Procedura de expropriere începe cu aprobarea proiectului, atunci când Guvernul sau autorităţile locale validează indicatorii tehnico-economici și stabilesc coridorul de expropriere, alături de lista proprietarilor și a despăgubirilor estimate, informații ce sunt făcute publice online sau la sediul instituției. Ulterior, proprietarii sunt notificați oficial de către expropriator și li se solicită depunerea actelor de proprietate în termen de 20 de zile, precum și eliberarea imobilului în maximum 30 de zile.
După această etapă, este emisă decizia de expropriere, act care are valoare de titlu executoriu și permite preluarea imobilului chiar și fără acordul proprietarului. În continuare, se trece la stabilirea despăgubirilor, proces gestionat de o comisie special constituită la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, unde se depun cererile și se emit hotărâri privind cuantumul sumelor acordate proprietarilor.
Cât timp durează un procest în aceste situații
În privinţa procedurii de contestare a despăgubirilor, legea prevede că persoana expropriată are la dispoziţie un termen de 3 ani de la data comunicării hotărârii pentru a se adresa instanţei. În acest interval, proprietarul poate solicita reanalizarea cuantumului stabilit. Pentru a demonstra valoarea reală a bunului, avocatul apelează la o evaluare independentă, care confirmă, de cele mai multe ori, că proprietatea valorează semnificativ mai mult decât suma stabilită pe cale administrativă.
În cazurile gestionate de echipa Elisabeta Stan Law Office, rezultatele evaluărilor au arătat că valoarea reală a imobilelor este adesea dublă faţă de cea stabilită iniţial. În cadrul procesului, o comisie alcătuită din experţi ai clientului, ai statului şi ai instanţei reevaluează bunul expropriat pentru a determina preţul corect. Potrivit avocatei Elisabeta Stan, instanţa a acordat în aceste situaţii aproximativ 90% din suma solicitată, confirmând importanţa unei evaluări independente.
Durata medie a procesului este de 1,5 până la 2 ani, iar ultima etapă presupune executarea silită a statului pentru recuperarea banilor. Legea precizează că nu se poate solicita anularea exproprierii, ci doar majorarea despăgubirii. Totuşi, orice român căruia i-a fost expropriat un bun are dreptul să deschidă un proces în cel mult 3 ani de la comunicarea procesului-verbal prin care a fost stabilită suma compensatorie.
„Cazul prezentat arată cât de mari pot fi diferenţele între despăgubirile oferite de stat şi valoarea reală de piaţă a proprietăţilor expropriate. De la câteva mii de euro, cât se oferă iniţial, până la sute de mii de euro, cât se pot obţine în instanţă, drumul este lung, dar şansele de succes sunt ridicate”, mai specifică casa de avocatură.