luni, mai 20, 2024

Acord strategic de colaborare între Romarm și un producător american de drone militare și civile

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, prin intermediul...

Europa, sub tot mai multe amenințări. Ce conflicte vor lovi „Bătrânul Continent”

Afirmația retorică a președintelui francez Emmanuel Macron,...

Țară, țară, n-ai ostași: slabi de înger și prea grași. Tinerii români, total nepregătiți să facă parte din armată

ActualitateȚară, țară, n-ai ostași: slabi de înger și prea grași. Tinerii români, total nepregătiți să facă parte din armată

Țară, țară, n-ai ostași: La ultima campanie de recrutare a Armatei Române, doar 40% dintre candidați au reușit să treacă de probele sportive, medicale și psihologice.

Țară, țară, n-ai ostași: Cu un puternic deficit de personal, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a lansat, în acest an, o primă campanie de recrutare a soldaților profesioniști, dar aceasta a avut un răspuns limitat în rândul candidaților, iar mare parte dintre cei care s-au prezentat la selecții nu au făcut față cerințelor Armatei Române. Concret, doar 40% dintre candidaţii înscrişi în cadrul primei serii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României din acest an au fost admişi, a anunţat MApN.

Statul Major al Apărării a analizat, în lunile februarie, martie şi aprilie, desfăşurarea primei serii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României din acest an. Aceasta s-a desfăşurat în 41 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, iar numărul locurilor scoase la concurs a fost de 5.093. Au fost înregistraţi 6.448 de candidaţi, din care 20% fete. Potrivit statisticilor prezentate luni de MApN, 24% dintre candidaţi au fost respinşi la evaluarea fizică (prima probă), iar dintre cei rămaşi, 18% nu au trecut de evaluarea psihologică. De asemenea, 12% dintre cei rămaşi au fost respinşi la evaluarea medicală.

Țară, țară, n-ai ostași: slabi de înger și prea grași

Proba sportivă a fost de nivel mediu

MApN anunţă că au fost declaraţi admişi 2.626 de candidaţi, indicele de admitere (proporţia candidaţilor selecţionaţi din totalul candidaţilor înscrişi) fiind de 40%. „Constatarea generală a fost că cei mai mulţi dintre candidaţi nu au reuşit să treacă de evaluarea fizică (cu sublinierea faptului că a fost prima probă a procesului de recrutare-selecţie). Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistenţă 2.000 m). O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, cu o dezvoltare fizică normală, ar trebui să nu întâmpine dificultăţi majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări”, arată Ministerul Apărării.

Conform comunicatului, valoarea pozitivă a interesului tinerilor faţă de instituţia apărării naţionale indică faptul că obiectivul general de creştere a numărului de militari în Armata României este realizabil. Astfel, ministerul anunţă că a doua campanie de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României este planificată pentru luna mai.

Beneficiile

MApN a prezentat și veniturile lunare posibil a fi realizate în luna mai 2024 (net: soldă şi normă de hrană) ale soldaţilor/gradaţilor profesionişti, într-o simulare care are în vedere aplicarea nivelului maxim al prevederilor OUG nr.26/2024 şi care pot fi majorate corespunzător drepturilor salariale acordate în funcţie de condiţiile individuale în care îşi desfăşoară activitatea. Astfel, cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării este de 4.399 de lei (format din soldă lunară netă în valoare de 3.345 de lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 de lei), iar cel mai mare venit lunar net al unui soldat/gradat profesionist ar fi de 5.765 de lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 de lei). Ca o concluzie, media venitului lunar net al unui soldat/gradat profesionist este de 5.082 de lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.082 de lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 de lei). „Nu sunt de neglijat drepturile privind norma de echipare, indemnizaţiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuinţe), de detaşare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanţă, decontare tratament ambulatoriu şi servicii medicale etc., specifice instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională. De asemenea, este în curs de reglementare modul de aplicare a unei majorări a soldei de funcţie de până la 30% pentru personalul angajat în unităţi aflate în proces de menţinere şi consolidare a capacităţii operaţionale”, precizează MApN.

Analistul militar Aurel Cazacu spune că nu neapărat procentul celor care au trecut de teste este problema. „Trebuie mărit mult numărul candidaților. Și asta se face prin creșterea soldei și prin eliminarea din sistem a subofițerilor care au în obicei umilirea subordonaților. Asta este foarte important, pentru că vorbim de calitatea vieții oamenilor. Apoi, prin campanii promoționale, cele două chestiuni de mai sus trebuie comunicate publicului. Pe de altă parte, tot prin aceste campanii publicul trebuie să afle că în timpul serviciului militar cei care aplică primesc o calificare care este valabilă și în viața civilă. De la IT-ist, la buldozerist sau marinar. Adică Armata te și plătește, dar te și școlește cu diplomă la mână. Repet, toate aceste argumente sunt obligatoriu de promovat în campanii publice, iar sesiunile de recrutare vor avea succes”, a precizat Aurel Cazacu.

Modelul suedez funcționează

Într-o analiză „The Economist“ se arată că multe ţări europene doresc nu doar să-şi menţină forţele armate, ci să le şi extindă, însă aceasta se dovedeşte a fi o sarcină dificilă mai ales că, în general, armata obligatorie a fost eliminată după Războiul Rece. Cu toate acestea, Suedia a eliminat această practică în 2011, dar a readus-o în 2018, după ce nu a reuşit să-şi atingă obiectivele de recrutare. Este un studiu de caz care poate să intrige. După ce tocmai a aderat la NATO, Suedia îşi măreşte numărul de soldaţi de la 69.700 la 96.300, ceea ce necesită aproximativ 10.000 de recruţi pe an. Toţi tinerii de 19 ani din ţară (bărbaţi şi femei) trebuie să completeze chestionare de serviciu militar. Puţin sub o treime se califică, iar o zecime sunt în cele din urmă încorporaţi.

În loc ca tinerii să devină mai ostili în raport cu forţele armate, în Suedia, dimpotrivă, serviciul obligatoriu pare să-i facă mai entuziaşti. În sondajele efectuate la finalul perioadei de stagiu, „aproximativ 80% dintre recruţi ar recomanda altor tineri să facă serviciul militar”, afirmă Pal Jonson, ministrul Apărării. Cam 30% dintre ei se înrolează apoi din nou ca soldaţi sau rezervişti. Deoarece numărul de tineri care se califică este mai mare decât cel necesar, doar cei mai buni candidaţi reuşesc să se înroleze, iar serviciul militar este foarte bine văzut în CV.

Vezi si alte articole...