Toni Greblă a făcut dezvăluiri fără precedent despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Fostul șef al Autorității Electorale Permanente (AEP) a spus la Culisele Statului Paralel că CCR s-a autosesizat pe 6 decembrie, contrar legii, pe baza unor note informative declasificate de la DIPI, SRI și SRS, potrivit Ecopolitic.
Anca Alexandrescu: Să pornim de la ce a spus domnul Călin Georgescu: anularea cu premeditare a alegerilor.
Toni Greblă: Din păcate nu le vom avea niciodată, pentru simplul fapt că ele nu există. Și asta o spun cu responsabilitatea unei activități de vreo 36 de ani în diverse funcții și demnități publice. Dar să pornesc citând din decizia Curții Constituționale care a dispus anularea alegerilor.
A constatat Curtea Constituțională, printre altele, că respectarea drepturilor electorale, citez din decizie, „este condiția sine qua non a oricărei democrații”. Plecând de aici, poate asta explică și de ce, care este rolul prezenței mele, pentru a informa cetățenii României cu privire la fapte care s-au petrecut în acea perioadă. Aș porni de la cum s-a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu procesul electoral. Mai întâi a fost sesizată de Biroul Electoral Central.
CCR s-a întrunit pe baza unor note declasificate
Toni Greblă: Pe data de 6, în timp ce procesul pentru turul doi era în desfășurare și votaseră peste 30.000 de oameni în diaspora, pentru că votul începuse în diaspora și începea să se apropie de Europa, Curtea Constituțională s-a întrunit vineri fără să fie stabilită o dată, să aibă o ședință programată de către președinte și așa mai departe, și fără să fie sesizată, citez acum din nou din Hotărârea nr. 32 a Curții Constituționale, „s-au întrunit pentru a examina aspectele referitoare la corectitudinea și legalitatea procesului electoral, care au fost aduse la cunoștința publică la 4 decembrie 2024 prin declasificarea notelor de informare ale DIPI, SRI și STS”. Drept urmare, ei au examinat fără să fie sesizați.
Precedent periculos în România
Anca Alexandrescu: Există un moment în istoria Curții Constituționale când s-a mai autosesizat la modul acesta?
Toni Greblă: Niciodată. Curtea Constituțională nu se poate autosesiza. S-au sesizat din oficiu.
Anca Alexandrescu: Putem presupune că cineva le-a cerut să facă lucrul acesta?
Toni Greblă: Cineva i-a convocat, i-a adunat vineri după ora 15 la sediu.
Anca Alexandrescu: Presupun că doar președintele Curții putea să facă lucrul acesta.
Toni Greblă: Nu știu cine a făcut, dar cert este că ei s-au întrunit după prânz, vineri, la sediul Curții Constituționale, fără să aibă nicio sesizare, au purces la examinarea, citez, „a notelor de informare declasificate în data de 4 decembrie de către DIPI”.
Notele informative și lipsa valorii juridice
Anca Alexandrescu: Dar Curtea Constituțională are atribuții să judece în acest fel?
Toni Greblă: Păi, e pentru prima dată când examinează. Legea nu îi permite, sigur, dar examinează niște note informative care fuseseră declasificate. Ele au stat la baza ședinței CSAT din data de 4 decembrie și, pe baza lor, a notelor informative, CSAT a dat acel celebru comunicat în care nu este nicio probă, sunt niște afirmații la modul general, unele sunt „se pare că”.
Cele două motive invocate pentru anularea alegerilor
Toni Greblă: Deci ei au analizat notele informative declasificate întocmite de DIPI, SRI și STS și au constatat, în urma acestei examinări, că a fost influențat caracterul liber și corect al votului și au fost nesocotite normele legale privind finanțarea campaniilor electorale.
Anca Alexandrescu: Avusese loc un proces sau vreo decizie a autorității care să spună că s-au încălcat norme legale de finanțare?
Toni Greblă: În legătură cu finanțarea partidelor politice vreau să vă spun că aproape toți competitorii au avut diverse încălcări ale legislației cu privire la finanțarea campaniilor electorale, iar sancțiunea pentru toți, pentru că asta e prevăzută de lege, este o contravenție și, eventual, confiscarea sumelor care au fost cheltuite sau obținute în afara prevederilor legale.
Declasificarea documentelor și limitele legale
Anca Alexandrescu: Declasificarea acelor documente e legală?
Toni Greblă: Sigur, emitentul unei note informative poate să hotărască și declasificarea.
Anca Alexandrescu: Notele acelea au valoare juridică?
Toni Greblă: Ele sunt note informative, ele nu au nicio valoare juridică și nici nu se întemeiază pe vreo probă, ci pe suspiciuni cu privire la nerespectarea legislației privind finanțarea partidelor politice.
Interzicerea candidaturii și decizia Curții Constituționale
Anca Alexandrescu: Aceste dosare care s-au făcut ulterior turului I nu aveau nicio justificare pentru interzicerea domnului Georgescu?
Toni Greblă: Absolut, ele nici nu sunt invocate în decizia Curții Constituționale.
La interzicerea candidaturii s-au folosit din nou aceleași alegații. Neavând interzise drepturile electorale, nicio instanță, fie și o instanță constituțională, nu poate să examineze, pe baza unor declarații apărute în presă sau citate de presă, și nu poate să dispună interzicerea dreptului de a candida. Eu spun că au fost încălcate grav prevederile constituționale și legale, iar acest lucru face ca România să nu mai fie considerată o țară democratică.
Două hotărâri opuse și un paragraf controversat
Toni Greblă: A fost o presiune asupra Curții Constituționale, din partea cui nu pot să spun. Eu vreau să vă spun că presiunile trebuie să fi fost deosebit de puternice. Și asupra mea, când am fost la Curte, s-au făcut presiuni. Am fost amenințați. Declarasem constituționale acele legi Big Brother, iar directorul SRI de atunci a spus public că, dacă se va întâmpla un atentat terorist în România, atunci va ști pe cine să arate cu degetul. Am rezistat toți la acele presiuni.
Acum nu știu ce a intervenit la judecătorii Curții Constituționale, fără să fie sesizați, fără să invoce un text de lege care le permitea lor să reexamineze validarea alegerilor, pentru că, cu patru zile înainte, validaseră deja primul tur. Acea decizie este în picioare și astăzi. Avem două decizii azi: prima decizie care validează, a doua care invalidează.
Mandatul președintelui și problema interimatului
Toni Greblă: Apoi au mai adăugat un paragraf fără nicio legătură cu validarea alegerilor, în care au zis că președintele în funcție își va continua mandatul până la depunerea jurământului președintelui nou ales. Nimeni nu ceruse Curții Constituționale. Nu se crease niciun conflict negativ. Nu se crease un vid de putere, cu președintele care mai avea săptămâni de mandat.
Aveam prevederea constituțională că președintele Senatului asigură interimatul, pentru că președintele este în imposibilitatea să își continue mandatul, pentru că a expirat. Această adăugare nu este constituțională. Curtea putea să se pronunțe la încetarea mandatului.
Presiunile Comisiei Europene și limitele AEP
Toni Greblă: Între turul I și turul II a fost o presiune, o insistență deosebită a unor organisme de la Comisia Europeană, foarte puține, către AEP, dar cele mai multe în legătură cu cooperarea între Comisie, ANCOM și CNA.
Eu am spus de la început că nu avem atribuții legale în acest sens, să cenzurăm ce apare în spațiul public.