Constanta! Daca dorește cineva sa adopte un puiut de pisica va rog lăsați mesaj privat!..sper cat mai repede sa se găsească un adoptator responsabil pt că e expusa la pericole in zona unde sta.. Tinde să se ascunda și am reușit doar sa fac pozele și video-ul,nu sa și ating pisicuța. Eu am 4 pisici,stau în chirie și nu am cum sa mai iau o pisica, din păcate nici măcar temporar nu mi se permite. Adopția se face cu contract de adopție.
Dacă v-ați uitat la “SuperKitties” pe Disney, știți despre motanii supereroi care salvează lumea în fiecare episod. Ei bine, noi suntem versiunea reală; fără costume, fără superputeri, doar niște băieți blănoși care au rămas fără casă. “Bun, păi dacă n-aveţi superputeri, de ce vă ziceţi <>?” bănuim că vă întrebaţi. Vă explicăm imediat. Totul a început când stăpâna noastră s-a îmbolnăvit şi a fost internată în spital, iar noi am ajuns la adăpost. Nu e cel mai vesel loc. Fără jucării, fără locurile noastre preferate de dormit, fără mâinile care ne mângâiau înainte de culcare. Doar cuști și așteptare. Plus vecinul din stânga care sforăie îngrozitor. Îngrozitor. Habar n-aveți. Zilele trec greu aici. Ne uităm cum alte pisici pleacă spre case noi și ne întrebăm când va veni și rândul nostru. Unii dintre noi stau în fundul cuștii, alții privesc cu speranță spre ușă de fiecare dată când se deschide. Suntem castrați și deparazitați; pregătiți pentru adopție, cum s-ar spune. Poate nu avem costume cool ca “SuperKitties”, dar avem abilitatea de a găsi cel mai cald loc din casă în mai puţin de o secundă, puterea de a vă face să râdeţi când sunteţi trişti şi, cel mai important, talentul de a adormi în cele mai ciudate poziții. Fotografiile noastre sunt disponibile pentru cine vrea să ne vadă.
Bună ziua. Pavel Roxana este numele meu.
Avem un motan, în vârstă de 3 ani, Ozzy este numele lui.
Am dori să îl oferim unui centru de adopție, unde va primi îngrijirile necesare și cu speranța că poate…poate îl va adopta cineva.
Acum 2 săptămâni l-am luat din curtea unui bloc, o femeie ii dădea de mâncare l-a postat pe un site de adoptii iar eu împreună cu soțul am fost să îl luam. Femeia respectiva nu știe cum Ozzy a apărut în curtea blocului, presupune că a fugit sau l-o fi lăsat cineva pe strada, a încercat sa îl dea altor persoane inclusiv unui centru de adoptii dar aceștia nu au vrut sa îl ia.
Ducandu-l la veterinar, am aflat că are displazie la Șolduri, lucru care îl face sa nu poată merge bine, din cauza unui accident anterior ( nu se știe exact, poate o cazatura ). Acest lucru u se repara nici măcar prin operație. Poate merge într-adevăr, poate sa și alerge, dar nu asa ca o pisica normala.
Are probleme la esofag ( la fel nu se poate repara nici asta) nu știu exact termenul medical dar va explic prin limbajul meu, are esofagul de 2 ori mai mare decât ar fi trebuit sa fie el normal, prin urmare nu poate manca bine în sensul în care nu mănâncă ca o pisica normala : nu mesteca doar înghite, ii cade mâncarea din gura, când mănâncă împrăștie mâncarea peste tot și se murdărește la gura mereu – veterinarul a spus sa manance puțin și des, mâncare umeda iar mâncarea Sa fie plasată la nivelul capului lui, spune ca posibil să se fi născut cu problema asta.
De asemenea are infecție la ureche și s-au găsit 3 bacterii în gat după ce i-am făcut analize și gatul în partea dreapta este umflat.
Nu este castrat, nu este deparazitat.
Are un fel de sfornăit atunci când respira la nas, veterinarul nu a identificat exact cauza, spunând că nu știe exact de la ce s-a declanșat, fie de la infecția de la ureche fie de la nas propriu zis.
Tot ce am spus mai sus sunt bazate pe investigațiile făcute la veterinar: analize, radiografie corp+ cap
Ozzy a primiți injectii de câteva ori, perfuzie o data, iar acum urmează un tratament pe pastile
În primele zile nu a mâncat sigur și nici nu a băut, noi i-am dat mâncarea lichida cu seringa, dar cu timpul singur manca. Știe sa facă la litiera.
Veterinarul a spus ca poate trai ca o pisica normala, doar ca are mici ” defecte “.
Este foarte cuminte, foarte iubitor și vocal odată de se acomodează cu persoana și locul, nu este agresiv nici măcar la veterinar.
Rudolph a fost salvat cu fratiori si surori din gerul din Noiembrie. A ramas pentru ca era mai firav. Este timid si bland nu zgarie, ii trebuie multa afectiune si trebuie protejat. Vrea sa iasa putin pe iarba sau la soare, dar s-a obisnuit inauntru, fara galagie. E curios si invata repede. E foarte ocupat cu programul lui de joaca sau cu tropaitul si face un pic de deranj.
Apoi vine pentru multe mangaieri si toarce.
Are nevoie inca de mancare pentru scaun ferm, nu plicuri. Cu carnet de sanatate, deparazitat, eventual ajut la sterilizare. Nu as dori sa ajunga inapoi in strada, dupa ce e socializat acum si nu ar supravietui. Si o cazare temporara ar fi de mare ajutor. Este speriat la inceput de alte persoane, dar cu muulte mangaieri se poate schimba situatia.